Saturday, December 23, 2006

Manual de folosire 1


Ca sa raman repetenta si anul acesta, iresponsabilitatea mea s-a decis sa-mi ia si Craciunul si sa mi-l lase pe Tom Waits, in ciorapi. Stau cu suflarea la gura de calorifer si cu sufletul in pioneze, cu o amintire foarte clara a unei dimineti insorite cu dinti, cu doua gramajoare de carne, una langa alta, care-au mustacit indelung, si simt ca mi s-a furat playgroundul, si ca lumile mele de joc le-ati pus pe dulap, iar eu n-ajung... [ca doar am un metru saizeci].
Nu-mi place ca mi-ai zis gameover, cu cuvintele-ti grele ca o perdea de catifea, nu-mi place cum ma transformi intr-o statuie cocotata-n varf de piedestal, cand eu, nici sa stau cuminte la pozat, nu pot. Nu-mi place si pace. Nu-mi place ca-ti imaginezi ca acele canonice grele definitorii, balzaciene, bondoace si fruste, ca niste burtosi de ridicat cu macaraua din pat, incercand sa danseze swing, au vreun fel de legatura cu iubitosenia. Poate doar cu iubatzosenia. N-am de gand sa devin o inamorata calma, ca o Hipopotamita imblanzita din Visul Unei Nopti de Vara. Adica cum, si-a taiat un san, si-a luat-o berbantul ca pe un mielusel?
Nu, nu, si iarasi nu.
Cand ma cauta, Fat-Frumos, sa ma trezeasca, sus, in turnul din Padurea Adormita, cu o "sarutare", nu eram nicaieri de gasit, pentru ca plecasem in cautarea Baronului din Copaci. Coroanele copacilor sunt singurele distinctii de care am nevoie, sa spanzur cu capul in jos si picioarele goale de diverse crengi, de altfel, si sa rad cu gura pana la urechi de cuvintele impotmolite, in crinolina domnisoarelor imbatranite, sub fondul de ten sau zecile de taieturi estetice [cred ca operatiile estetice fac din corp o ciorna], de vorbele impiedicate in trena lunga si grea, de altfel.
Hai sa-i zicem chestiei asteia pe alte nume, decat necurtenitorul si refolosibilul, pana la zdrentuire, "dragoste", sau fratelui, sau mai schiop si siluit, "iubire". Sincer, pe nod de cercetas la batista, ca de "sarutat" n-am sa te sarut cat oi trai, de pupat, stampilat, inghesuit, pus calus sau CTCuit, insa, mai negociem. Si, sa fie clar, nici cu "imbratisatul" nu ma inteleg ,nici cat pana de vulpe pe palarie. Huguri am sa-ti dau mereu, dar sa nu astepti la nici o batoasa ruda de-a lui hug, ca de alea te-ai lins pe bot.
Uite, in lumea mea, chestia asta cu indragosteala, e un fel de bucatica de viata pe care o umplu doi oameni ; nu e o distanta uriasa intre cei doi actori, si in ea, n-au voie cuvintele dizgratioase si invechite de la naftalina, care ni se par noua ca-n romana suna pretentios, nici cuvintele triviale luate second-hand din toate brosurile Avon, de fapt, cand intri in asa ceva, iti reinventezi limbajul din coupes de grace si trompe l'oeiluri, din sarituri peste prapastii, ci dintr-un tip de sensibilitate care vine de la sine. Te invit deci, sa ma cobori de pe piedestal, si din "holding me in high esteem", si s-o iei putin de-a busilea; vorba lui Arghezi, caci altfel, cine stie, maine-poimaine te trezesti in fata unui altar in costum de duminica si cu o hipolita plictisita.
Apropo, fac ca-n cantec, astept ceasul de la magazinul de-un sfant si inelul din lingurita.

Versuri despre tinut cu dintii ale lui Tom Waits
Well, he gave her a dimestore watch
And a ring made from a spoon

Macul refrigerat de pe Flickr


8 comments:

Zaza said...

hauliu ce bine scrii madam!

pier ca ma cheama bradu verde si caltaboshu' vesel! :))

merimeriquitecontrary said...

nu te mai rade bre de o pauvre muncitoreasa cu tarnacopul roz.:P

Anonymous said...

Romana oxideaza tot ce atinge, si cateodata patina nu-i prea fetching. "Imbratisat" si "sarutat" si shopping de la Avon si un inel prea larg, doamne - parca se si intrevede sfarsitul, traind acum inceputul.

Sa ne pazeasca sfantul de etichetele limbii materne, ca de aplicarea lor putem sa ne ocupam on our own. ;) Printii au nevoie de owner's manual pentru inima printesei (cu un dictionar la sfarsit sa nu se impiedice), pentru ca mai nou printesele nu dorm, ci judeca.

(Si acest comment a fost semnalul meu sa ma indepartez de vin.)

Anonymous said...

Tinarul sculptor avea nevoie
de o partenera de viata
si de opera
dar nu avea
decit o bucata de carne
juna si nelinistita
si o bucata de piatra
venerabila si incremenita.

a cioplit piatra
in forma de piedestal
si a urcat carnea pe ea
pentru a forma un ansamblu
etern si inaltator

dar intr-un moment de neatentie
al sculptorului
carnea a luat dalta
si a facut tandari piedestalul
pentru ca nu suporta inaltimile
si ii era dor
sa joace pe pamint

atunci sculptorul a inteles
ca statuia ar fi fost perfecta
doar daca ar fi cioplit piedestalul
din carne
si i-ar fi pus deasupra
o piatra
cit mai mare.

MAB

merimeriquitecontrary said...

sa fie regina mab care-mi face o vizita disdimineata inainte sa se faca nevazuta?

Anonymous said...

Mai degraba regele MAB. Care nu asculta muzica macaroanelor, ci doar le maninca. Si despre care se spune : nevazut, necunoscut.

drull said...

Meri doarme cu DEX-ul sub perna

drull said...

La buna intoarcere notsomeri!