Saturday, December 02, 2006

Indispensabili




Si de data asta nu vorbesc despre chiloti [cine stie poate va veni o zi in care ma voi deda unor asemenea activitati marsave], ci despre leapsa blagoslovita de utopica. Lamurire: Se vorbeste despre lucruri de care nu pot fi separata nici cu ranga.

1.Citit/Scris. La scoala invatatoarea ma batea la palma cu linia pentru ca citeam textele de la coada din abecedar in loc sa ascult orele ei [eram un dezastru la bastonase], de cand am invatat sa citesc si sa scriu am facut asta tot mereu cu o furie asemanatoare doar unei tornade sau vartej de apa sarata. Daca ar trebui sa iau ceva cu mine pe-o insula pustie as alege: biblioteca si provizii de cerneala, instrumente de scris si hartie cat pentru zece ani.
In cadrul acestor activitati care-mi guverneaza viata voi istorisi urmatoarele doua anecdote pentru a fi acuzata de indiscreta expunere pe net.
Anecdota 1: Petrecere de drumandbassareala la Dimitrie Staicovici acum vreo doi ani aproape. Plictiseala crunta, ingurgitare de substante usor ilegale in jurul meu [si mai plictiseala], rezultat gogaltzaire a unei cantitati respectabile de vin si whiskey de catre subsemnata butoi intr-ale apei de foc.Camere mici, oameni nesuferiti in jur, culareala extrema, cunoscuti pentru care vrei sa faci pe necunoscutul etc.
Madam in stare de inspiratie maxima cu simturi ascutite iese la minus multe grade afara [ma mir ca nu inghetase cerneala in stilou] si cum nu avea foi la indemana pentru a se deda la asemenea miselesti activitati [asezata baieteste pe garduletul din jurul unui copac cu trunchi generos], a scos din geanta proprietate personala catavencul curent si a mazgalit indelung pe deasupra lui. Cand a constatat in starea de intoxicare alcoolica in care se afla neajunsurile faptului ca aia din catavencu mai si scriu in gazeta lor, s-a infiintat la bar si a cerut niscai servetele pe care si-a continuat opera poetica din care a doua zi a mai dezlusit circa 60%.
Anecdota 2: [In care ridicolul ajunge la paroxism] De la o varsta frageda, din vremurile in care "citeam" cu voce tare inventand continutul cartilor cu incapatanare, recunosc cu privire vinovata de soarece de biblioteca [sau vorba cuiva de gerbil, care e un fel de soarece grasut cu coada groasa] ca-mi cam place sa citesc. Vara ce-a trecut am fost in pelerinaj la casa din vilegiatura a familiei pentru niscai zile de leneveala si imbuibare. In spatele curtii sus-numitei case se afla o parte din salba de lacuri ale raului Arges din aval, unde ani de-a randul ne-am insorit, am tras cate-un inot, cate-o tura cu barca etc. de undeva de la inceputul malului pana cam in mijlocul lacului se afla o conducta care pe vremuri transporta petrol de la sonde, groasa, maro si impozanta plina ochi de pescarusi cu ciolanele la soare. Dornica de lecturi insorite si scaldat picioare in lac, m-am catarat pe conducta. Totul normal pana aici. Insa pentru ca citeam Idiotul pe vremea aceea si nu ma puteam dezlipi de ea asa lesne, am luat-o la plimbare cu mine pe conducta [Sai, lelita pe conducta, vorba jupanului unchi Franz]cam pana in mijlocul lacului cu miscari de echilibristica.Si dupa-amiaza a fost petrecuta in simbioza om-carte cu picioarele la bronzat balanganindu-se pe ritmul unei carti care mi-a rasturnat si-apoi recladit lumea. [Sunt desueta, deci aveti voie sa radeti].

2.Muzica. Stiu ca toti zic asta si tare rau imi pare sa zic asta dar au dreptate. Sunt un monstru colectionar de muzica: iau ce apuc, le traiesc bine, dospesc viata mea la lumina lor, le colez pe starile de spirit, invat din melodii, ma trezesc imaginandu-mi dubiosenii cauzate de ea,visez videoclipuri inexistente. Am nevoie de ea ca de apa si pace. Incepand de la lautari indrac[g]iti pana la Abstract Hiphop [adica de multe ori poezie pura debitata pe ritm], de la Haydn la Aphex Twin, de la Django Rheinhardt la Xela [un soi de muzica de film experimental], de la Pulp la Beatles [si invers], de la Ella Fitzgerald la Bjork, de la Dylan la Cohen, de la Jesus Christ Superstar la Van der Graaft Generator, de la King Crimson si Pink Floyd la Boris Vian si Andrews Sisters, de la Ada Milea la Bach si de la Os Mutantes la Einsturzende Neubaten si Balanescu Quartet, de la Mr Scruff la Chick Corea. [iar m-a luat valul]

3.Ceai. Sunt o ceaioholica. Asta-i adevarul, acum dati-mi o bombonica pentru c-am recunoscut. Negru si tare cu lapte fara zahar [Earl Grey, va rog]. Ceai de iasomie, ceai negru cu coji de portocale, Bengal Fire [cu piper si cuisoare], Cinnamon King [o, da], Rum-Vanilla, ceaiul ca o bere, verde cu lamaie, inghetata de ceai, ceai cu jeleu, ceai chinezesc, darjeeling din India, Christmas Tea, ceai cu menta si capsuni, porcarii la plic cu fructe de padure [recunosc, recunosc], ceai verde din Sri Lanka, ceai de coacaze si afine, ceai de sunatoare, ceai de cozi de plante, chiar si blestematul de ceai de ceapa. Di tate. Asta-i adevarul, stau cu ceanicul de 1 litru pe birou mereu si ingurgitez niste cantitati nici pe departe potrivite cu serviciul de donsoara batrana, temperata si cu tabieturi mostenite de la strabunica. Cateodata nu dorm noaptea din cauza asta si e numai vina mea, o stiu prea bine. Dar cum sa tii in frau Earl Greyul? Pune-i calus tu lui Yogi! Sau scalda-l intr-o galeata de apa pe Bengal Fire, daca poti, taica!

4.La mana a doua. Credeati ca nu sunt superficiala? Va inselati amarnic. Sunt regina Second Handurilor, as desena harti ale Bucurestilor pe baza de SHuri.Sunt batatoare de anticariate si desprafuitoare de minunile pamantului [am si pamatuf de vanatoare]. Adepta a sportului balositului la chestii pe care nu mi le permit. Periplurile mele dupa tzoale "pre-loved" sunt faimoase, chilipirurile imi cad victime vremelnice, bluze lalai, ii hipioate, camesoaie arabesti, pantaloni bufanti, pulovere fine, fuste de tiganca, tricouri cu inscriptii cretine, indispensabilele bluze uni cu umerii goi, genti peruane etc toate sunt rapuse si indesate in pungi dupa ore intregi de cautari asidue, marci extraordinare isi arata etichetele, preturi de nimic imi farmeca privirea. De-altfel camera mea se umple incet-incet de obiecte nefolositoare adunate de la targuri de purici [vorba lui Mateiu Caragiale].

5. Vorbit. O, da, giuvaericale de mare pret daca credeati ca se revarsa din orificiul meu bucal, veti suferi o deceptie. Nu pot trai daca nu deschid gura macar odata pe ora in cel mai bun caz. Logoreea mea e atat de grava incat oamenii inceteaza sa mai auda tampeniile debitate dupa o vreme. Calambururi, porcarii, frumuseti, arta, barfe [desigur],tachinari, ironie, rabufniri de afectiune, versuri, citate, legaturi, gafe se varsa incet dar sigur din gura mea fara oprire. Cand eram mai mica eram convinsa ca daca m-as opri din vorbit lumea s-ar opri din respirat si in mod cert as fi dat ortul popii. Devin insuportabila de multe ori si totusi la dracul omule, mii de traznete, tot nu pot sa-mi pun calus la gura. Feriti-va de marietta. Tot in aceeasi categorie intra nevoia mea primordiala de teatru, de a juca, de a vedea, de a mirosi si a trai in interiorul teatrului. De a cheltui si ultimul chior pe piese, de a ma milogi la usi inchise in frig ca sa intru, de a lacrima sau de a ma bucura odata cu actorii. Si din lumea asta cu greu m-ai scoate.

6. Ce bine-i sa incalci regulile! :P Cu lacrimi in coltul ochilor si un "flututzi" mormait in barba, trebuie sa marturisesc ca netul. De pe vremea dial-upului cand intram pe MSN messingiar si stateam la taclale cu zilele. Imi aduc aminte ca prin clasa a 10-a am vorbit cu un prieten de la 6 seara pana la 6 dimineata fara nici o jena. Si-mi mai aduc aminte si cum imi ascundea mama modemul ca sa nu mai cheltui averea familiei. [la un moment dat l-a pierdut iremediabil, l-a ascuns asa de bine ca nu l-a mai gasit nici ea]. Internetul mi-a fost mama si tata in cautarile mele poetice, cele imagistice, mi-a adus la bot muzica, filme, prieteni, discutii interminabile, schimburi de mailuri, jocuri in retea [O, Heroes wherefore art thou?], certuri grave, identitati virtuale, plangaciosenii, acum imi aduce bloguri... Apropo de bloguri am gasit zilele astea multiple bloguri interesante pe care vi le voi semnala cu proxima posta. Si cand zic net, nu zic doar internet, zic si prieteni adica "network" aka retea. N-as putea trai fara sa fiu inconjurata de un card de oameni in permanenta pusi pe sotii si giumbuslucuri, caci fie vorba intre noi, Merisica este o fiinta socialmente dependenta. Caci ce e nebunul daca nu-si are ceata de nebuni dupa el? :) Unde-s multi puterea creste si butoiul se goleste [la mod figurat, propriu, mitic, realist, fizic, psihic [schizo], religios, hedonist etc].

Ubi sa mai bag si toate celelalte mici placeri ale vietii cum ar fi: jocurile pe calculator, batutul Bucurestilor in lung si-n lat, bautura, jocurile de carti, mancatul tuturor prostiilor planetei in calatorii gurmande sau gourmete, cafeaua cu fetele, miscatul pe ritm, inventarea bolilor imaginare, zabovitul cu orele in fata picturilor, arta de a face dezordine, mania supa + iaurt, lingua inglesa, cantatul in dus si pe strada, colindatul [heiheihei asteptati-ma caci vin cu caciula si obrajii rosii], pierderea vremii, traducerile, meditatul puradeilor, parcurile, terasele blocurilor, Parisul, si sa nu uitam marea precum si zapada, insa despre acestea din urma intr-o scriere dedicata numai lor... Offf...

Trag cu pisica in hiacinta , aZazela si abrupTeo .

6 comments:

Zaza said...

mamicule, leapsha asta am prestat-o deja.

prin urmare, ce ne facem? :))

merimeriquitecontrary said...

hauliu! atunci am s-o comut pe capul altei neprihanite victime >:)

Zaza said...

bogdaproste, maica! :))

Murphy said...

Mai copil... ne place de tine, ne place de tine. Te voi provoca la un ceai cat de curand!

hiacinta said...

De bună seamă, îţi exerciţi influenţele către provincii, altfel nu îmi explic de unde interesul meu subit "în" ceaiuri. Ajută un novice :)

jders said...

1. Multi copii citesc de la o virsta frageda, insa numai unii ajung ulterior sa citeasca in principal carti bune. Ar fi interesant sa spui si ce carte te-a facut sa treci de la lecturile copilariei la cele serioase (adica literatura propriu-zisa, nu carti usurele de aventuri, politiste, dragoste etc.).

Anecdota 1 e dramatica, nu comica si nu te pune intr-o lumina buna. Ti se putea intimpla ceva rau si inca ti se mai poate intimpla daca continui sa bei in general si fara masura in special. Intimplarea pe care ti-o povestesc in continuare s-a intimplat cu mai multi ani in urma. Am avut un coleg care era unul din putinii care citeau literatura si filozofie. La un revelion pe care s-a dus sa-l petreaca in orasul lui natal s-a urcat pe nu stiu ce bara (sau terasa) exterioara aflata intre doua camere ale unui camin de studenti, a incercat sa treaca dintr-o camera in alta, a cazut si a murit pentru ca bara era la o distanta de citeva etaje de sol. Era un "bon causeur" dar si un "bon-viveur", adica ii placea sa vorbeasca, sa manince si sa bea la petreceri, insa bautura i-a fost in mod sigur fatala. Nu vreau sa te sperii, dar a bea, ca si a fuma sint activitati autodistructive din care nu ai nici un profit existential. Cu cit iti dai seama mai repede de asta si vei renunta la ele, cu atit vei avea de cistigat. Daca vrei am sa-ti mai dau si alte motive pentru care bautura si fumatul nu sint bune.

2. Am ramas mirat vazindu-ti lista cu melodii de la Last.fm de diversitatea genurilor pe care le asculti. Nici nu stiu ce sa spun, eu nu prea mai ascult in prezent muzica, desi in trecut am ascultat o groaza de genuri (clasica, rock, disco, hiphop, sansonete frantuzesti, etc.), oricum nu am ajuns niciodata la performantele tale, mai degraba m-am axat doar pe citiva artisti din fiecare gen. Iti recomand Pulsar Bleu (muzica electronica ambientala foarte frumoasa), Roger Waters (fost component Pink Floyd) si Jacques Brel (daca asculti muzica franceza, pentru ca parca am vazut ceva de George Brassens pe blogul tau). Pulsar Bleu gasesti la adresa http://www.mp3.com.au/artist.asp?id=22778 , de unde poti descarca melodiile in mod gratuit si legal, Roger Waters (cele 3 albume solo) il gasesti singura, Jacques Brel de asemenea. In fapt sint aproape sigur ca i-ai ascultat deja pe RW si JB.

3. Ceaiul e la fel de rau ca si cafeaua pentru creier, dar daca ma uit un pic pe multele activitati pe care le faci imi dau seama ca poate el iti da energia necesara sa le poti face pe toate. Cred ca te "droghezi" cu ceai (cel negru si verde, nu cel din flori) si in mod sigur nici asta nu-ti va face bine pe termen lung. Nu stiu de ce te socotesti neputincioasa in fata ceaiului si nu incerci sa mai reduci din cantitatea pe care o bei, creierul tau o sa-ti multumeasca.

4. Cumparaturile in exces au devenit un fel de drog modern la ambele sexe care este stimulat de societatea de consum. Eu o privesc ca pe o intoarcere in copilarie, sau ca pe o incercare de prelungire a copilariei.

5. Vorbitul nu e un lucru rau, aici ma tem ca te invinuiesti prea mult. La gradul tau de cunoastere si la modul tau de exprimare (pe care il pot deduce din felul in care scrii) este bine ca le vorbesti altora care nu au chef sa-si dedice atita timp cititului. Logoreea ta ia-o mai degraba ca pe un serviciu facut comunitatii. In schimb chestia cu teatrul nu o inteleg prea bine, dar ai poate un caracter histrionic (ceea ce nu prea cred de altfel). Oricum sper ca exagerezi cu milogitul pe la usile teatrelor, ce mari piese se joaca in teatrele romanesti ? Eu ma uit pe http://www.sapteseri.ro/ si nu le vad.

6. Esti de atita timp pe internet si de-abia acum ti-ai stabilit o prezenta pe el, adica blogul ? Chiar nu-mi vine sa cred cum ai putut rezista citiva ani sa nu-ti pui gindurile si trairile pe internet, mai ales ca debordezi (in sensul bun al cuvintului) de ele si le poti si exprima bine in scris. Sau poate ai facut-o deja, dar in partea efemera a internetului, adica pe IRC si pe mesageria instantanee.

Citindu-ti insemnarea nu am putut sa nu ma gindesc ca poate suferi de o "boala" noua, pe care as numi-o "fizicalitate multipla", in contrast cu "personalitatea multipla", pentru ca este greu de crezut cum poti sa desfasori atitea activitati avind un singur corp si cum poti sa le impaci unele cu altele, multe fiind aproape incompatibile. Asta inseamna ca totusi le faci cu masura, bineinteles in ipoteza ca nu te dedublezi la nivel fizic (ca tot iti place Dostoievski, sa nu te surprinda daca te intilnesti cu dublul tau atunci cind colinzi Bucurestiul).