De-ale gurii, de-ale ochilor

La caldura cuvintele se usuca si se chircesc, se imbolnavesc, se inneaca in apa din stomac, si in sudoarea care curge garla, se tarasc ca prin desert sau se incurca in par.

Si cand se face frig si gurile se deschid ca sa indese inauntru mancari, rasar din osanza cuvinte si oamenii vorbesc cu gura plina din tot corpul.

Acum c-am lamurit astea nitel mi-am prins antenele ochilor in campania de promovare a bibliotecii metropolitane careia ii zicea Ion Creanga cand eram eu mica si pe care am devalizat-o grav de tot Jules Verne-ul pe care-l aveau ei si eu nu in vacanta dintre a doua si a treia
[Apoi am facut indigestie de domnul Iulica si nici nu mai vreau sa aud de dansul], apoi am cules cartea copilariei mele din ea Omul Amfibie... si alte asemenea nazdravanii. Cert e ca locul e dragut si renovat si primitor, mare diferenta de rafturile pline de praf de 2 degete si cartile ferfenita pentru copii cu coperte in ruseste.
Oamenii astia au in plan cresterea unei biblioteci sonore pentru ambliopi o idee cel putin draguta si misto. Cica or sa aiba si un festival si un concurs de poezie cu toate acadelele si acareturile trebuincioase unei biblioteci frumoase.
Blogul lor e piarisit si plin de afise de promovare pentru doritori, e prietenos si e tanar si mie ,una, imi face pofta s-o vizitez.
Pasol, na turbinka!
Dau si cu link droppingul imediat si cu afisul aratos de mai jos:

Ladies and gentlemen,
Tadaaam