Sunday, February 04, 2007

Despre Stupi



La fel ca universul sosetelor stangi si realitatea paralela a sosetelor drepte, sunt convinsa ca exista si o dimensiune unde se duc oamenii care dispar din viata noastra.
Seamana cu o pestera cu tavan inalt si multe galerii ramificate, unde fiecare-si are vastele apartamente, ca la hotel. Camerele parca-s cu niste sertare uriase, si ca sa ti se deschida sertarul apesi pe un tamburus si din ele sar locatarii cu bigudiuri si maturi si "nu vezi, ba nespalatule, ca e ora de odihna..."

Acolo salasluieste de exemplu madam invatatoarea care-ti inrosea obrajii de atatea palme, colegul de banca din scoala generala care te tragea de par, flasnetarul de pe Lacul Tei de langa parc, mosul si baba care tineau magazinul de vis-a-vis de liceu si strecurau impreuna cu descantecul "ia, ba, de-aici de la mosu" tigari clandestine, prietena cea mai buna din copilarie cu codite si catarata pe garduri, vecina care se certa cu pisica de mama focului in miez de noapte, toti fostii prieteni/prietene impreuna cu ale lor reprosuri si cuvintele incrucisate si intortocheata [caci amintirile frumoase le pastrezi pentru greoiul hiems al vietii] s.a.m.d.

Cred ca pestera ii inghite si pe oameni pe masura ce cresc. Adica acolo ai sa vezi Mariuta la 10 ani care a fugit din mine cand a implinit 12 ani, ai sa dai mana cu golanul care erai la 6 ani si cu concursurile de scuipat printre dinti si urmarit capra vecinului, ai sa-ti vezi mama la 20 de ani cu zambetul flecar si palariuta pe-o ureche.
Cand vine momentul sa-si ia talpasita, isi strang catrafusele, se sprijina pe baston, isi fac loc cu coatele si se carabanesc acolo.

Fiecare pacient isi are propria pestera a persoanelor disparute si cred ca toate astea sunt concentrate pe-o planeta care seamana cu un stup urias sau cu un musuroi in care fiecare-si tine haremul sau de oameni ingropati in uitaer. Exista procleti care sunt pierduti pentru mai multi asa ca unele sertare-galerii comunica si la colturi [ca la casele oltenesti] se intalnesc aia pierduti de acelasi vinovat sa mai zica cate ceva de dulce despre uitator...
In sfarsit in lumea aia e cate o dublura din fiecare din noi, sa vezi acolo razboiul clonelor. Hello, Dolly!
Din cand in cand mai ies si se intersecteaza cu peronul gandurilor altcuiva si mai ies nitel sa ia aer si-n lumea omului de langa. Pe cele pe care ti-e dor prin ceata de amintiri sa le vezi, le gasesti la ramboaca lui gavagai.

11 comments:

de_ce said...

dar ii putem scoate de acolo, inapoi la lumina daca am vrea... nu? :-s

merimeriquitecontrary said...

pai daca vor sa iasa si daca inchizi ochii si bagi descantec ii gasesti la gavagai in carciuma. :P
un loc pe care eu il frecventez cu placere.
insa din pacate unii nu prea mai vin...sau vin asa fara o mana, sau fara fata, sau dezbracati [sa vezi atunci distractie] doar pen' ca nu-mi mai aduc aminte cum erau respectivele parti ale corpului. :)

gavagai said...

sa stii ca de-aia am din ce ince mai putini clienti. sar'naaaaaaaaaa, nu-mi trecuse prin minte. o sa fac o vraja, ca sa-i gasesti intregi.

merimeriquitecontrary said...

eu zic sa pui pe meniu hardaie de lecitina in plus fata de vraja matale. sau sedinte cu balanganitul ceasului pentru hipnoza. :P

Vlad said...

Meri, sau Gavagai sau careva, am vreo şansă să-l găsesc acolo pe Alifie (motanul), care-ntr-o zi plecat-a şi nu s-a mai întors?
Dar casele? Casele unde le găsesc?

merimeriquitecontrary said...

Alifie tot la ramboaca la gavagai, dar trebuie s-o iei pe dupa perdeaua de margele din spate [extrem de orientala] unde gasesti menajeria fantomelor. Acolo asteapta cuminti catei jucand poker si pisici inhamate la alba neagra si tabi(n)et. Elefantei tropainciosi [ca doar nu-s in menajerii de sticla, si iguane... Menajeria fantomelor se cheama generic La Noe.

Casele, ei aici e nitel mai incurcat firul.Trebuie sa mai rumeg nitel. Voi reveni cu un raspuns pe masura. Pana atunci legatura la domnul gavagai.

Corina said...

foarte frumos post... me melancolicus

merimeriquitecontrary said...

ma intreb cati disparuti am eu de fapt prin pestera mea.dar cum sunt si uitati, n-am sa pot in veci sa-i socotesc. :P

deci, curat pusca si vorbesc prostii.

Tsavatar said...

@vlad
Casele le-a luat statul ca-n bancul cu statuia.

Zaza said...

@ meri: in viata ta sa nu mai aud ca scrii prost!! e geniala chestia asta! :)

Vlad said...

Io am plâns. Vorbesc serios.