Copchilarisme

Ca sa nu mai raman repetenta si anul acesta, am inceput operatiunea "Supt Deget" conjugata frumos cu "a da in mintea copiilor". Daca ma gandesc bine, comparatia intre mintea mea si una de copchil ar fi cam jignitoare pentru copil si nivelul avansat de cunostite pe care eu cu siguranta nu le posed, astfel anunt schimbare de sintagma in "a da in minte de meri".
*fata de copchil pierdut in magazinul de dulciuri in sectorul martipan*
I give the floor to Ana Blandiana (surle si trambite si caraitoare):

Orchestra din cada
de Ana Blandiana

Doamne, ce trasnaie
E la mine-n baie!

N-ai sa gasesti niciodata
Ceva mai ciudat,
Pamantul in lat
De-ar fi sa-l cutreieri:
La mine in cada
S-a instalat
O orchestra de greieri!

Sa vezi comedie:
Nimenea nu stie
Cum de-s acolo,
Dar cert e
Ca interpreteaza
Si numere solo
Si concerte.

Si, mai ales, e evident
Ca formatia e pururea treaza.
Daca are talent
Nu se stie,
Dar e sigur ca are insomnie.
Abia pun geana pe geana,
Ca incepe o soprana,
Acompaniata de o darabana;

Abia adorm usor,
Ca se dezlantuie un tenor,
Acompaniat de cor;

Nu apuc sa visez ceva,
Ca se porneste o geampara;

Si nici nu dorm o ora,
Ca se incinge-o hora.

Si de-ar canta mai incet, bunaoara,
Dar nu-i orchestra, e o fanfara!

Spuneti-mi ce-ati face voi
Cu-asa niste artisti de soi?

Eu, in urma unor lungi discutii,
Am gasit mai multe solutii.

Prima (umilitoare si greu de facut):
Sa ma mut.

A doua (simpla, dar nesigura): sa le ofer
Un somnifer.

A treia (costisitoare si cu neputinta):
Sa le gasesc o alta locuinta.

A patra (iluzorie, dar plina de umor):
Sa-i plasez la un ansamblu de folclor.

A cincea (dificila si ironica):
Sa-i invat sa cante muzica simfonica.

Si ultima (daca nu se lasa in nici un fel dusi):
Sa fac un dus.