Franzele si corturi

In filmele din capul meu [zilnic intre 06:30 - 08:20 si 20:00 - 23:00] s-a nascut ideea unei brutarii intr-un cort mare multicolor unde clovnii sa framante coca [ce mai batai cu aluat s-ar incinge], trapezistii sa modeleze baghetele de la 3 metri, aruncatorii de sabii sa le sectioneze ca gangsterii pe cei care pierd la barbut, mimii sa le dea cu faina [stergandu-se pe fata de resturi], suflatorii de flacari sa aprinda focul sub cuptor, fachirii sa-si ofere talpile de termostat, acrobatele cu caii lor coame impletite cu staniol sa poarte pe umeri lungile palete cu coci decupate, sa pluteasca in mirosul de miez abia scos din cuptor fierbinte, pitulat in test. Femeia cu barba sa impinga carucioare pline de colaci si de japoneze, de polonezi pictati cu sirop, de covrigi plouati cu susan si mac [toate buzunarele ei sunt ticsite cu miros de paine calda si paini inghesuite i se itesc din san. Barba e acoperita de firimituri si resturi din coji de paine, chifle pe jumatate mancate ii atarna de maneci.
Piticii se incurca printre picioarele clovnilor cu pensule sa unga cu ou colacii, sa verse sirop fierbinte, sa lege formele cu maini mici si dibace, cu incheieturi invizibile.
Elefantii sa se aseze in genunchi pe spatele lor, in adancitura spatelui se nasc painile framantate.
Madam ghicitoarea si-a schimbat turbanul cu stele din tinichea cu unul alb din elastic, cu obrajii ei rumeni si buzele ei ca niste saci calzi pentru dintii crem, care stralucesc in soare din loc in loc, imparte pe deasupra tejghelei franzele cu mainile-i butucanoase si nesfarsite, unghiile-i taiate patratos rosii crapate.

Clientii isi umplu sacosele si isi lipesc nasurile prin crapaturile cortului in intestinele comediei de la brutarie. Acum isi ranjesc complice toti: Panem et circensis. Ba chiar paine calda si circ pe gratis.
[Daca nu i-ar lua pudelul cu farfuria pe nas si covrigul in coada la trei pazeste n-ar mai pleca aburul boulanger].

Corcovado

Num cantinho um violão
Este amor uma canção
Pra fazer feliz a quem se ama
Muita calma pra pensar
E ter tempo pra sonhar
Da janela vê-se o Corcovado
O Redentor que lindo

Quero a vida sempre assim
Com você perto de mim
Até o apagar da velha chama
E eu que era triste descrente desse mundo
Ao encontrar você eu conheci
O que é felicidade, meu amor

Copchilarisme

Ca sa nu mai raman repetenta si anul acesta, am inceput operatiunea "Supt Deget" conjugata frumos cu "a da in mintea copiilor". Daca ma gandesc bine, comparatia intre mintea mea si una de copchil ar fi cam jignitoare pentru copil si nivelul avansat de cunostite pe care eu cu siguranta nu le posed, astfel anunt schimbare de sintagma in "a da in minte de meri".
*fata de copchil pierdut in magazinul de dulciuri in sectorul martipan*
I give the floor to Ana Blandiana (surle si trambite si caraitoare):

Orchestra din cada
de Ana Blandiana

Doamne, ce trasnaie
E la mine-n baie!

N-ai sa gasesti niciodata
Ceva mai ciudat,
Pamantul in lat
De-ar fi sa-l cutreieri:
La mine in cada
S-a instalat
O orchestra de greieri!

Sa vezi comedie:
Nimenea nu stie
Cum de-s acolo,
Dar cert e
Ca interpreteaza
Si numere solo
Si concerte.

Si, mai ales, e evident
Ca formatia e pururea treaza.
Daca are talent
Nu se stie,
Dar e sigur ca are insomnie.
Abia pun geana pe geana,
Ca incepe o soprana,
Acompaniata de o darabana;

Abia adorm usor,
Ca se dezlantuie un tenor,
Acompaniat de cor;

Nu apuc sa visez ceva,
Ca se porneste o geampara;

Si nici nu dorm o ora,
Ca se incinge-o hora.

Si de-ar canta mai incet, bunaoara,
Dar nu-i orchestra, e o fanfara!

Spuneti-mi ce-ati face voi
Cu-asa niste artisti de soi?

Eu, in urma unor lungi discutii,
Am gasit mai multe solutii.

Prima (umilitoare si greu de facut):
Sa ma mut.

A doua (simpla, dar nesigura): sa le ofer
Un somnifer.

A treia (costisitoare si cu neputinta):
Sa le gasesc o alta locuinta.

A patra (iluzorie, dar plina de umor):
Sa-i plasez la un ansamblu de folclor.

A cincea (dificila si ironica):
Sa-i invat sa cante muzica simfonica.

Si ultima (daca nu se lasa in nici un fel dusi):
Sa fac un dus.

Unde fugim de-acasa

Saptamana viitoare pe joi si pe vineri
Mandra contrara, neam de beginneri,
Se deplaseaza cu foi si scame,
La un concurs de integrame.

Na, c-am mintit, nu-i chiar asa,
Baroaneasa de Munchausen (sic!) dansa era:
Isi ia geamantanul, face schimb de alcov,
Si aterizeaza drept la Brasov.

Sa tie la fete sfintite de literatura,
O mica prelegere despre natura.
Ei, nu chiar natura cu iarba,
Zice ea razand usor in barba.

Natura, asadar, cea de costum,
Ce-ascunde de-a curmezisul poetului din drum,
Poeziei scrise, chipurile, pentru copii cuminti.
[Care nu-i chiar usa de biserica, dragi parinti.]

Asa ca a luat-o la pieptanat,
Ca orice incepator bine-intentionat,
A scos-o la hora pe madam Ana.
Cum care? Chiar doamna Blandiana.

Si la mezat sau produs in nestire,
Ca din copchilarie amintire,
Pe Mother Goose cu-a sa ostire,
Zambind in colt a nedumerire.

Le-am asezat intr-un castron,
Aliniate frumos cam ca la xilofon,
Pe cele care se ascund si dau si ton,
Pe cele care urla din amvon,

Care pe care despre politichie,
Despre motani de fabule din bagdadie,
Si le las sa mi se incurce printre picioare,
Si pe sub limba pe fiecare.

Ba chiar am scris si o lucrare,
Trasa de par si incropita la intrare.
Compusa pe genunchi, printre picaturi de mare,
Ca sa pot sa mai umblu nitel in multele goale picioare.

Baroneasa de Munchausen

Cateodata uit cat din viata mea e inventie si cat e realitate. Piticii blogului astuia nu fac nicidecum exceptie.

Adecatelea ma pierd intre faldurile imaginatiei mele ca-ntrun cort caruia nu i-a ridicat nimeni inca betele.
Ciudat e, ca indiferent daca stiu sau nu pe care dintre dalele amintirilor sau viselor calc, tot cald si bine mi-e. Si nu curg vopselele din tortul panzelor sau tantarilor transformati de bagheta mea iscusita (discutabil) in armasari pur sange.

Bof, c'est drole!

Enfin, sa le tragem o hora piticilor de cerveau ca implinesc 100 de posturi scrijelite din strafundurile incretiturilor. Mainile aliniate si stranse in palmele altora. Facem si-o friptea?

Cu putin mov!

Asta ca sa fie clar la tot cartieru' ca mie mereu mi-a placut viata cu putin mai mult mov.
Si daca se poate niscai rosu.

Femeile lui Gauguin

Erau chiar ele doua asezate vis-a-vis de mine in 331. La inceput le-am urmarit cu coada ochiului [facusem privirea de copil politicos & curios] si ma gandeam ce bine le sta cu inelurile sfarcurilor iesindu-le din toate culorile bluzelor, scaldandu-si urechile in cerceii rotunzi din cositor, in vorbele dezorientate cautand Piata Dorobanti cu ranjete albe dezvelite.
Cea din dreapta era mai in varsta si mai serioasa un fel de amestec intre o Frieda Kahlo si o indianca neinfricata, cu linii frumoase ale fetei in mijlocul careia tronau ochiosii ochi inconjurati de piele oachesa si de miscari smeade. Negri ca fundul unei fantani pe sub ghizdul atent desenat. Pe varf de deget isi tinea unghiile murdare si galbene. Degetele le tinea frumos si osos incheiate stranse in jurul unui bilet alb si nepotrivit cu semetia ei. Daca ma gandesc bine ea ar fi trebuit sa taie bilete, sa puna taxa pe privit. Par negru ca pana corbului, cazut pe umerii ei de patruzeci de ani in jurul barbiei ascutite de niste buze desenate cu un toc de caligrafie pe pielea-i maslinie sanatoasa, ireala, bronzata.Sprancene perfect trasate si maini murdare prinse intr-un corp prelung si ascuns intr-o fusta rosie cu pasari albe.
Cea din stanga, tanara cu ochi indrazneti, da lectii din varful limbii, e mandra si-si dezveleste pietricelele dintilor de parca ar canta la xilofon. Isi freaca mana de urechea din care ii curg cerceii in forma de cercuri din tinichea pestrita, cerceii vor sa-i iasa din ureche, vor s-o lase in naivitatea indienilor care nu s-au lasat cumparati cu margele ["let's buy this place with beads, huh?"].
Infipta si pusa pe cucerit lumea noua da din cositele impletite cu ata rosie din par negru nesfarsit si isi tine cu mana camesoaia alba si cazuta, basmaluta ce i-a ajuns colier in jurul gatului si salba cu banuti lipsa. Intre buzele ei s-au pitit nerostite cuvinte de copilarie si vorbe cuminti ca niste ciorbe uriase secrete, ca izvoarele din pesteri.
Pielea le miroase a fum, a linguri de lemn si a caldari cu manere ciuntite. Privirile li se impletesc ca ciocane si nicovale si soarele le joaca intre dinti printre petecele de piele pupata cu sarg de acesta din urma.
N-as vrea sa-mi mai sara de pe buze vorbele care le spun ca Piata Dorobanti e la prima.
"N-am nici un leu", zice cea mai in varsta!
Normal, ca la voi in Tahiti nu se poarta leii.

Mai si radem

Domnule Plesu,
Va multumesc ca ma faceti sa zambesc in gura mare de sa ma auda vecinii, sa intre la idei.[Stiti au si ei o viata trista si goala far' de palniile de ascultat la pereti]. Ca tot articolul e despre ce invatam chiar inainte sa mergem pe doua, sa mergem la doctor, ma duc apai sa ma caut prin papusoi.

Citit azi in Dilema Veche urmatorul articol:
Nici asa, nici altminteri
Tara lui Caraion

Asa cu rusinea preluarii si blogarismului de joasa speta, totusi, doamne si domni va urez pufneala placuta.

Si pen' ca imparteau juma de pagina reproduc acilea si mica interventie dinesciana:

cu dilema la croitor

Ce parere aveti despre ipoteza lansata de regizorul James Cameron cu privire la cavoul comun al Sfintei Familii, despre care se va transmite un film pe canalul Discovery?

Am sentimentul ca acest post de televiziune a fost cumparat de Dan Diaconescu si ca, dupa povestea insuratorii lui Isus Hristos, vom vedea la Discovery si partea a doua a divortului lui Petre Roman.

La mustaceala, monser, ca-i ocupatie serioasa!

Poza de pe PostSictir

La crapat de cap de zi!

Mi se pare ca am cam uitat sa impart din muzica mea de cand se ingana ziua cu noaptea. Pe dig la 2 mai [pe digul vechi de la cherhana] asezata poponet pe bucatile de beton sarate si reci cu ochii pironiti pe cer in urechi mi se cuibareste doar un singur lucru: An American Prayer. Cu Jim sopotind vrajile pe jumatate nascute, ca un saman in mijloc de valuri cu limbi de spuma intre dinti. Ma intreb daca fara rugaciunea lui de poezie ar mai rasari vreun soare, s-ar mai rupe vreun nor si linistea cu urme de pescarus pe plaja si-ar mai cerne esarfele acolo la capul Bunei Sperante si a nuntii dintre noapte si ziua, ca un carut cu roti patrate.
Cu mintea limpede citesti versurile lui Jiminy Morrison [ca un greiere cu umbrela] si nu intelegi nimic din cuvintele de magician, apoi le dai un cot scurt si porneste vocea lui si totul se leaga ca nojitele opincilor cand musca din carne, cu injuraturi printre dinti scuipate, cu invocari si incantatii si dintr-o data nu mai deosebesti visul de trezie si pe cer se nasc flacarui, se lasa cu sange pe autostrada nasterii de zi, mortii de noapte, visului dintre randuri.
Asadar nisipul se usca, piciorele reci se spala, cerul cernit isi intinde oscioarele si marea [se] casca ca o nascatoare de zi si de noapte ce este atarnandu-si de urechi cate-un soare ud si cate-un tatuaj cu barca plina de navoade. Am prins ziua deci in navodul meu cu casti, am momit-o cu vocea lui Jim.
Si toate cuvintele din postul asta sunt trase afara cu un patent ca niste dinti cand se inchide usa peste ei, sunt nascute de undeva dintr-o tara adanca unde nu s-a auzit de gura.





Ghost Song
by The Doors

Shake dreams from your hair
My pretty child, my sweet one.
Choose the day and choose the sign of your day
The day's divinity
First thing you see.


A vast radiant beach in a cool jeweled moon
Couples naked race down by it's quiet side
And we laugh like soft, mad children
Smug in the wooly cotton brains of infancy
The music and voices are all around us.


Choose they croon the Ancient Ones
The time has come again
Choose now, they croon
Beneath the moon
Beside an ancient lake


Enter again the sweet forest
Enter the hot dream
Come with us
Everything is broken up and dances.


Newborn Awakening
by The Doors

Gently they stir, gently rise
The dead are newborn awakening
With ravaged limbs and wet souls
Gently they sigh in rapt funeral amazement
Who called these dead to dance?
Was it the young woman learning to play the ghost song on her baby grand?
Was it the wilderness children?
Was it the ghost god himself, stuttering, cheering, chatting blindly?
I called you up to anoint the earth
I called you to announce sadness falling like burned skin
I called you to wish you well
To glory in self like a new monster
And now I call you to pray

Poza de la emilly

Gol-golut despre Quite Contrary

Pozele cu mine in picioarele desnude mai tarziu. Pana una-alta am hotarat sa dezvalui sursa ungerii pe crestetul meu blogator de Merimeriquitecontrary.
Pe vremea cand piticii erau si pe dinafara pe covor, iar cei de pe creier nu se prea vedeau cu lupa, Bombitza [daca unii copii au capul patrat, al meu era sferos] auzea pentru prima oara urmatoarea poezioara:

Mary Mary quite contrary, How does your garden grow? With silver bells and cockle shells And pretty maids all in a row.

Si la prima coada de ochi ce i-o dai resemnat de pe covor, pare sa fie despre incapatosenia micutei Mary a carei gradinuta nu prea creste pen' ca in loc de ingrasaminte hranitoare si ape dulci in stropitoare o impopotoneaza cu niscai clopotei, scoici incochiliate si gagicute la coada la ceai. Nimic gresit acilea.

Dar, cum imi plimbam picioarele ostenite pe pamblica netistica aseara dau peste o explicatie dardaielnica a acestui catren incantator. S-apai Mary cea cu "nu" in brate este Maria Tudor cunoscuta sub numele de Bloody Mary care mi ti-i lua pe protestanti si mi ti-i punea la niste cazne de mai mare durerea printre ei. Si protestantii se intrebau cum de-si mai au loc mormintele la ea in batatura la Turnul Londrei deasupra carora cresteau floricele.
Silver Bells erau niste zdrobitoare de deshte intre doua suprafete metalice care se insurubau din ce in ce mai tare producand urlete de opera si confesiuni vremelnice. Cockle Shells nu sunt scoici, ba nu deloc, mi-s niste instrumente nu prea placute care se agatau de partile rusinoase ale corpului.
Iar donsoarele puse la rand pentru ceai de fapt, erau ghilotine deguisee, pen' ca numele dat primelor scurtatoare de cap era Maiden. [Femeile care trebuiau deci scurtate se luptau cu pumni, palme, dinti si urlete si calaii cei decent imbracati in negru si cu un topor in brate, trebuiau sa le fugareasca ca la hora. Asa ca, mai curat, mai uscat, a tasnit ghilotina]. Scurtandu-l si pe maiden de coada, in cantec s-au ales cu "maid" care stau cuminti asteptand dame bine si lorzi tradatori [sau nu] sa-si piarda capul [si la propriu si la figurat].

Serveste de exemplu, ca merinoasa should not be taken lightly. Cine stie ce idei imi vin si mie, sa implinesc profetia.

Muratura

Mi-as cam mura picioarele intr-un val. Dezmortesc si eu cate-o unghie de suflet si dau din coatele napadite de pene printre ochiurile de soare din dos de termopan.

Pana una alta dezgop Frumoasa si Sebestia - Coboara-ti chicerele in mare.



Ease you're feet off in the sea
My darling it's the place to be
Take your shoes off curl your toes
I will frame this moment in time
Troubles come and troubles go
The trouble that we used to know
Will stay with us 'til we get old
Will stay with us 'til somebody decides to go
Decides to go

Soberly, without regret, I make another sandwich
And I fill my face, I know that things have got to you
But what can I do?
Suddenly, without a warning
On a pale blue morning
You decide your time is wearing thin
A conscious choice to let yourself go dangling
Hovering
It's an emergency
There's no more "wait and see"

Maybe if I shut my eyes
The trouble will be split between us
People come and people go
You're scouring everybody's face
For some small flicker of the truth
To what it is that you are going through, my boy
I left you dry
The signs were clear that you were not going anywhere
Anywhere
Save for a falling down
Save for a falling down
Anywhere
Anywhere
Save for a falling down
Everything's going wrong

Later on, as I walked home
The plough was showing, and orion
I could see the house where you lived
I could see the house where you gave
All your time and sanity to people
Then you waited for the people to acknowledge you
They spoke in turn
But their eyes would pass over you
Over you
Who's seeing you at all?
Who's seeing You at all?

Etimologheea 1

Adecatelea despre dezghiocarea imaginara a cuvintelor. Victima despuiata la litera goala este expresia "fir de tort".
fir de tort = expresie idiomatica exprimand [scoate fara doar si poatele ala din gat, monsieur] o portie de tort minuscula. O ciuguleala. Imagine definitorie: Dama rafinata frantuzoaica, nas coroiat, ochi negri, corset taille de guepe, par tuns scurt, palarie cu boruri largi neagra, rochie de Audrey Hepburn. Dama cu pricina stramba nitel din nas apoi se apleaca catre farfurie unde vedem o urma vaga (care ar putea fi luata cu o penseta) de torta de socolata. Brava gourmetesa o insfaca cu gratie si... nu mai ramane nici fir de tort.
[Acesta din urma fiind un test lingvistic valid/asociativ cum ne-a invatat pe noi Madam Pussy]

Asadar, va invit sa continuam de-alungul acestui idiom, sa ne chemam in capsor imaginea unui tort cam atos (din piept de pui lasat prea mult la cuptor, sau din fasole batrana si cu dintii de lana, ba chiar dintr-un pulover mancat de vreme, cu ochiuri lipsa din care se itesc ite (asta cu ite in alt episod). Luam din acest minunat tort un fir mai la indemana si tragem, pana se desira maica.

Sugerez imbogatirea vocabularului zilnic cu urmatoarea expresie:
"a se desira ca un tort" = rezultatul actiunii de a fi tocat la cap [a desira tortul = a-l transforma in multe farfurioare continand imaginea de mai sus]
Ex: Gigi se desira ca un tort dupa a treia runda de cicalieala conjugala.

***Va urma***

Ironia, bat-o vina!

Ce-ar fi ca din cand in cand
In loc sa ne rareasca parul
Si sa incarunteasca
gandurile pe crestetul capului.
S-o ascultam pe dansa?

Ca altfel decat prin ironie,
E din ce in ce mai greu sa
respiram printre zambete de
vata de zahar
si planeta pusa la rotisor.

Asadar sa-i dam cu Republica Mioritica.
Cu marea, cu sarea, cu unica
(ziceti voi: A, da, bine!).
Da, da.
Ada vine.

Ars patetica

Sunt o maidaneza de tobogan.
Un copil de sotron.
O fetita de mingi.
O sandala de nisip.
O inghititoare de valuri.
Un pitic de ciment.

Sunt o poeta vagaboanda.
Un stecker de acoperis.
O prinzatoare de scame.
O hoata de buzunare goale.
Un om in patru labe.
Un pahar plin cu ziare.


Sunt o macara de gradina.
O nebuna de trefla.
O stergatoare de urme.
Un horn la calorifer.
Un evantai cu surprize.
O guma de mestecat tare.

Si cand scriu,
Totul devine adecvat,
Compartimentat,
Zurliu si feroce.
Ca un vierme de matase
Neascultator si rusinos.

De fapt pur si simplu sunt
Si pur si simplu scriu.

De subsol, de boxa, de catacomba...

Sunt o fiinta nerecunoscatoare.

• Domnisoara cu[r]tezana mi-a facut marea onoarea de a ma da la gazeta de perete cu insemnarea mea despre seducerea fara urma de scrupule a unei carti. Ii multumesc cu preaplecate temenele pentru un gest cat se poate de gentil si magulitor. In plus, ritualul cu pricina mi-e tare drag. Nu stiu eu cat merit asa ceva, dar cert e ca s-a intamplat.
• N-am scos Zaza la cafeluta. Iertaaaaare! Iertaaaaare! La capitolul bombaneala, avui niste saptamani pline de sudoarea fruntii, bratara de aur si alte asemenea cliseuri. Orarul meu nou e cum nu se poate mai antipatic [i.e. am ore de la opt la opt zilnic cu pauze dar scurte si zgarcite]. Zic, deci, fara sa preget ca ar trebui sa ne confruntam agende ;)).
• Am lasat cetitorii cu ochii in soare si am fost un weekend la Bran unde am prestat despre jucat fotbal in frig si vant numai bun pentru Mary Poppins. M-am uitat la wrestling cu baietii cei trei care ma insoteau comentand neobosita despre alegerile neinspirate ale costumelor, adica chiloti din piele stralucitoare, nailon si alte basneli a la Superman. Am facut spumos misto de un SF, care n-a fost prost pana la urma (Pitchblack), adica eroina principala o pateste. I-am batut mar pe cei trei baieti la Monopoly de doua ori. Am rupt un pat. Nu eu singura, toti patru cand ne-am jucat de-a wrestlingul. (Am fost aruncata in cap pe podea de catre consortul. Durere maxima. Gadilat din plin).
• N-am onorat roblogfestul cu prezenta din urmatoarele motive: 1. Imi place sa port masca de fier. 2. Mi-a fost nitel frica ca n-am sa vad pe nime cunoscut si am sa atarn vajnic ca de-obicei. 3. Oare cum au sa vada oamenii blogul meu, daca ma stiu la fata? 4. Misterul e mai sexy!
  
• Am scris pe sponci, pe genunchi, in metrou, in cap, pe banci. Dar nu pe hartie/ecran. Aicea totul e de condamnat si biciuit cu sfichiuitorul cu 9 cozi si coji de nuci la capat.

Iertaaaaare! Iertaaaare! Punga in cap! Toale cernite [pantofi noi si rosii ca niste barcute de la Brasov. Daca bat din calcaie nu mai sunt in Bucuresci]! Pooost! 1000 de metanii la soare apune! Mai multe posturi!

Poza gabjita d-aci.

Un doi, trei, la perete...

La perete stai si zi-le. Iar m-a prins cocoana cu umorile si umorul la inghesuiala... M-a pus la perete, m-a incatusat cu leapsa si acuma ma simt ca-n Dangerous Minds [sau, ma rog, videoclipul de la Gangsta's Paradise] Michelle Pfeiffer fata-n fata cu musiu Coolio.

Dar sa iesim din ghetto inapoi la lumea madlenizata:

1. Principala mea trăsătură

Sporovaiala. Se mai intampla sa zic si chestii inteligente, dar momentele astea sunt rare si cu rosu in calendar.

2. Calitatea pe care doresc să o întîlnesc la un bărbat

Apai, cuconita, petitoare, eu as cam vrea unul cu limbarita simpatica, pentru scopul precis de a merge unde "no phone bill has gone before". Bankruptcy the final frontier.

3. Calitatea pe care o prefer la o femeie

Sa nu-i fie frica de ridicol. Altfel spus nu-mi plac damele bine care-si tin pantofii curati si ciucurii de la cheile de la dulap aliniate, care beau cafea cu varful limbii ca sa nu li se ia rujul.

4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei

Loialitatea si bastonul pe care mi-l dau cand is nesuferita [chit ca mi-l dau pe binemeritate pe spate si incep sa arat ca o zebra albinoasa].

5. Principalul meu defect

Ca-mi iau mai multe decat pot sa duc mereu. Rezulta depresie, rezulta neputinta si mai ales enervat prieteni.

6. Îndeletnicirea mea preferată

Visatorenia. Scris din varf de tastatura. Muzica pana crap. Urcat in crestetul copacilor. Fuga-n picioarele goale. Teatrul.

7. Fericirea pe care mi-o visez

Sa scriu si sa citesc ca turbata.

8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire

Sa ma dezbar de publicul mult-iubit, adecatelea de bastonasele mele. [Vinovata: Sunt o lipitoare netrebnica!]

9. Locul unde aş vrea să trăiesc

Brazilia. Parisul din anii '20 [cliche stiu]. Pe vremea lui Swift si a lui Pope cu georgienii englezi. Bucurestiul interbelic in inima de mahala.

10. Culoarea mea preferată

Purpuriu. :P Sangeriu. Si putin mov [pentru initiatii in ale bancului].

11. Floarea care-mi place

Maaaaaciiiiiii.

12. Pasărea mea preferată

Pelicanii si Strutocamilele. Asa mai greoi si burtosi, cocosati si cu picioare noduroase.

13. Prozatorii mei preferaţi

Dostoievski, Bulgakov, Calvino, Auster, Urmuz, Saint-Ex, Lewis Carroll, Terry Pratchett, Nabokov, Kurt Vonnegut Jr, Roald Dahl, Irvine Welsh, Mateiu Caragiale, Vian, Cortazar, Fowles, Grigore Cugler, Joyce, Sallinger, Saki, Anthony Burgess, Cartarescu, Douglas Adams, Alduos Huxley.

14. Poeţii mei preferaţi

Gellu Naum, Arghezi, Neruda, e.e. cummings, Tristan Tzara, Boris Vian, Villon, Georges Brassens, Jim Morrison[sic! eu cred ca e poet. he looks like one, he acts like one, he must be one!], Robert Frost, Toparceanu, Baudelaire, Verlaine, Ana Blandiana, Serban Foarta, Leonid Dimov. [si multi altii dar creierul meu merge din doi in doi].

15. Eroii mei preferaţi din literatură

Don Quixote, Pilotul, Printul Mashkin, Holden, Pnin, Pantazi, Rincewind, Kilgore Trout, Billy Pilgrim, Alex din Portocala Mecanica, Maxudov din Roman Teatral, The Chesshire Cat, The Madhatter, Cartman si Courage.

16. Eroinele mele preferate din literatură

Miss Marple, Alice, Anastasia Filipovna, Sarah Woodruff, Molly [a lui Ulysses].

17. Compozitorii mei preferaţi

Bach. Beethoven. Haydn.Vivaldi. Mahler. Ravel.

18. Pictorii mei preferaţi

Chagall, Boticelli, Magritte, El Greco, Modigliani, Degas, Remedios Varo, Miro, Picasso, Renoir, Arcimboldo, Rembrandt, Da Vinci, Ingres, Kandinsky, Klee.

19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală

George Brassens, Jim Morrison, John Lennon, Gellu Naum, Shakespeare.

20. Ce urăsc cel mai mult

Rautatea gratuita.

21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere

Perseverenta.

22. Cum aş vrea să mor

Fara durere. Variante: In somn, Plonjand de pe un bloc, medicamente adormitoare.

23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă

Greselile din neatentie sau din zapaceala.

24. Deviza mea
And so it goes...

Mentionez lipsuri importante:
Dramaturgi preaslaviti, Cantareti incantanti, Manuitori de dalta preferati.
Dom'le Proust, treci la remediat D'outre Tombe!

Leapsa se duce la dom' Proclete, madam Intricata si la Cosmin. Si de nu va supuneti acolo unde va stau picioarele vi se va odihni si capul cu un ranjet care vi se va lati pana la urechi.

Miroazne

Dupa taceri indelungi cu iz de munca netrebnica, infacultatita si preumblet nevoie mare, piticii au decis ca trebuie sa faca cale intoarsa catre locul de destrabalare si impopotonare al dansilor. Tadaaa! Iaca-ma-s, restanta pana-n maduva oaselor la lepse, Zazinha si de-ce si-au facut de cap, ba chiar si Miss Auntie... Eu-s numai una in zilele mele bune (Desi cand sunt norii prea jos in capul meu puteti sa dati de Maura, Petronella si Histerica cu accentul pe "i" nr 2).
S-o luam sistematic si sa ne lasam purtati de nas [ca-n Tom si Jerry cand iesea Jerry din ascunzatoare somnambulic spre branzeturile [nu zicea nimic de telemea, da' las' ca stiu io!]]:

1. Miroazna de mare plouata. De nisip ud. Corelat cu cap tasnind din cort ca sa adulmece si picuri maaaari cat ouale de bibilica batand in tenda sus-mentionatului.

2. Scortisoara. De la merele glasate ale bunica-mii. De la turta dulce tare si negricioasa pe care-o tot scoatea din cuptor. [Cuptorul asta e un taram grozav unde traiesc in comuniune fericita: poale in brau care se tin de mana cu tarte cu cremoze, patratele cu lamaie isi asmut albusurile spre cozonaci, painile cresc peste buza tavii si briosele se burzuluiesc la foc rapid.]

3. Mirosul taaare de-l tai cu cutitul de vopsea proaspata, lac de mobila, dizolvant. Si-n mine se ascunde o mica aurolaca manjita cu noroi pe fata si haine zdrentaroase. Ba chiar apropiatii vor sesiza prea putine diferente intre mine si personajul mentionat. Ba chiar si cei mai indepartati trebuie sa fi observat amorul meu pentru picioare desnude.


4.Aroma de Earl Grey impreuna cu mirosul de coji de portocale [mai ales cand decojesti oo portocala si-ti ramane intre unghii vreme multa]. Alternativ, cafea proaspat cursa din rasnita cu cardamon.

5. O sabor de brad de Craciun cand ia putin foc de la lumanarile plantate in el. Daca mai da de rasina, ne tamaiaza pe toti. (Si-acuma confidenta de la spoveditor: juna fiind la patru ani impliniti, completa cu codite cu ata si spielhosen, intreb cu candoare: Buni, noi de ce nu ne cumpara o cadelnita sa ne jucam cu ea? Bunica-mea fiind protestanta si eu plimbata pe la ortodocsi, va imaginati iconoclastica ei nedumerire!)

Acestea fura primele cinci; Altele notabile de bonus ar mai fi: cantalupul galbui cu burtile-i instelate cu rom, iarba de primavara (mai ales cand o mesteci intre dinti) si busuiocul cu otet balsamic.

Ne intoarcem mai pe seara cu episodul doi din serialul "Prinde-o neica, da-i cu leapsa!"