Firimerituri

De dragoste animaliera

2008-11-24T21:48:00.004+02:00

vai, domnule sfincter, cat aplomb, cata dedicatie, cate minciuni si josnicii. ce conduita admirabila!

Stimate domn Sfincter,

Sunteti o floare, sunteti un crin,

procesomanul cel mai fin!

Vai, cata melodrama, ce mincinoasa poama!

Penibilul sublim!

Minciuna cu toptanul, cu carul si cu anul,

Fantasme mari umflate si bine-nsailate,

Lucrate la gherghef!

Procese verbale, atacuri feline,

Copii-ntra cincea spalati pe creier bine!

Ochi de camere pe holuri va tot urmaresc,

Si nu-i vina casetei, faptele-va chiar graiesc!

Copii in prag de bac ajunsi abia la domnitori,

Doar nu tre’ sa va faceti treaba cu niste mici putori!

Doar sa-i chemati la ‘pregatire’ in vacanta,

in weekend, dupa ore,

Ca sunteti domn si tata, tovaras tradittore!

Asa-i e chiar legal sa defaimati pe cineva,

Sa puneti dulci-afise pe holuri hop-s-asa,

Sa acuzati inexistente si nedovedite abuzuri sexuale,

Sa reprosati mamelor bune ca-s niste animale!

E chiar in regula, ca la sedinte, sa umiliti parinti,

S-aduceti in consiliu copii buni si cuminti,

Sa scadeti la purtare note pe nemeritate,

Pentru ca s-a indraznit sa vi se sufle-n spate!

Scumpule domn Sfincter

Sunteti ca bunul FBI,

Spioni in fiece clasa va poarta cu alai,

Si cand te-ntreaba psihiatrul pe-al carui scaun stai,

N-ai nici grandomanie, nici paranoia, n-ai!

Nu, domle', toata lumea te vrea chiar rastignit,

Ca un Isus pe cruce, ce mult a patimit.

Si unul cate unul, cu totii stau si comploteaza,

Cum sa te tot aseze pe-un jilt electric cu speteaza!

Sa te parleasca cu nesat ca pe-un godac,

Pentru masa de Craciun gatiti mumos in frac?!

Asa-i, cam asta-i adevarul, mult indragit dement,

Nimeni nu te doreste-n acest stabiliment!

Cafegioaice

2008-07-18T11:26:00.004+03:00

Am fost lovita in plex cu leapsa Irinei L'ene care a fost atat de dragalasa incat m-a ademenit s-arat lumii din ce-mi sob eu cafeaua zi de zi de zi de zi.
Aveam o poza mai demult pe calculator cu o pisica cu fata de buldogareasca care zicea: "Before my morning coffee, I might as well be a dog." Asa hop si eu. Recunosc ca-i un viciu de nestapanit, un moft cat se poate de bine hranit si un obicei la fel de constant cu indesatul telecomenzii in frigider. (La mine in casa acolo se pare ca-i e locul).
Pozele un pic mai tarzior[sa se incarce aparatul], pentru ca marturisesc cu rusine in ochi ca nu sunt o utilizatoare fidea a unei singure cani, biroul meu este un cupboard populat de leitiere, canute, canoaie, halbe etc intrucat consum cantitati hipopotamice de lichide. Si totusi am motatele mele preferate. Disdedimineata sorb soarele la rasarit si racoarea din oase dintr-o cana de portelan chinezesc cu niste cerculete albastre burtoasa ca o statuie a fertilitatii, dar gratioasa ca o demoazela gravida, lucioasa, vesela si suflata cu crem pe dinauntru.
Daca fac la grasse matinee [ceea ce-n vacanta de lucru se-ntampla adesea cu muierustile pe care le mai traduc pe-o parte si pe alta] am doua variante: cana cu dungi multicolore care ma duce cu gandul la o ikea de prin alte tari si cana de Korond cu flori si volute albastre. La ceaiul de dupa-amiaza am o cana stil teracota comunista austera maro pamantiu cu o banda gri sus, ca o vaza de prin anii saizeci.
Insa parol d'honneur ca obiceiurile de-acasa nu se potrivesc cu cele din targ. Cafelele mele preferate sunt cele populate cu prieteni si prietene asezonate cu carti bune sau carti de joc. Cu barfe aburinde, cu filozofari dupa petreceri cu dancefloor tocit, cafelele de trezire din dulcea betie, cafelele mahmurite cand incerci sa-ti pui cap la cap evenimentele noptii. Cafelele la spirtiera si primus in the middle of nowhere pe o plaja cu nisip prafuit leganata intr-un hamac cu inca vreo patru zgribuliti in saci pe langa tine cu focul decusara fumegand.
Cafeaua insingurata are cu totul alt gust doamnele si domnii mei decat cafelele populate, ghicite, furate, clandestine, chiulite.
Si-am atatea povesti cu cafele incat voi face o colectie ici blogospherique.
Prima va fi despre cafelele verzi chiulangioace. O secunda, s'il vous plait?

Leapsa si nesilita de nimeni

2008-03-18T07:59:00.003+02:00

Niste piscoturi lepsesti ca doar nu mai aveam vreme de scris si de gandit. :P
Dar de facut pe laudaroasa, desigur...

01) Bought everyone in the pub a drink
02) Swam with wild dolphins
03) Climbed a mountain
04) Taken a Ferrari for a test drive
05) Been inside the Great Pyramid
06) Held a tarantula.
07) Taken a candlelit bath with someone
08) Said ‘I love you’ and meant it
09) Hugged a tree
10) Done a striptease
11) Bungee jumped
12) Visited Paris
13) Watched a lightning storm at sea
14) Stayed up all night long, and watch the sun rise
15) Seen the Northern Lights
16) Gone to a huge sports game
17) Walked the stairs to the top of the leaning Tower of Pisa
18) Grown and eaten your own vegetables
19) Touched an iceberg
20) Slept under the stars
21) Changed a baby’s diaper
22) Taken a trip in a hot air balloon
23) Watched a meteor shower
24) Gotten drunk on champagne
25) Given more than you can afford to charity
26) Looked up at the night sky through a telescope
27) Had an uncontrollable giggling fit at the worst possible moment
28) Had a food fight
29) Bet on a winning horse
30) Taken a sick day when you’re not ill
31) Asked out a stranger
32) Had a snowball fight
33) Photocopied your bottom on the office photocopier
34) Screamed as loudly as you possibly can
35) Held a lamb
36) Enacted a favorite fantasy
37) Taken a midnight skinny dip
38) Taken an ice cold bath
39) Had a meaningful conversation with a beggar
40) Seen a total eclipse
41) Ridden a roller coaster
42) Hit a home run
43) Fit three weeks miraculously into three days
44) Danced like a fool and not cared who was looking
45) Adopted an accent for an entire day
46) Visited the birthplace of your ancestors
47) Actually felt happy about your life, even for just a moment
48) Had two hard drives for your computer
49) Visited all 50 states of USA
50) Loved your job for all accounts
51) Taken care of someone who was shit faced
52) Had enough money to be truly satisfied
53) Had amazing friends
54) Danced with a stranger in a foreign country
55) Watched wild whales
56) Stolen a sign
57) Backpacked in Europe
58) Taken a road-trip
59) Rock climbing
60) Lied to foreign government’s official in that country to avoid notice
61) Midnight walk on the beach
62) Sky diving
63) Visited Ireland
64) Been heartbroken longer then you were actually in love
65) In a restaurant, sat at a stranger’s table and had a meal with them
66) Visited Japan
67) Benchpressed your own weight
68) Milked a cow
69) Alphabetized your records
70) Pretended to be a superhero
71) Sung karaoke
72) Lounged around in bed all day
73) Posed nude in front of strangers
74) Scuba diving
75) Got it on to “Let’s Get It On” by Marvin Gaye
76) Kissed in the rain
77) Played in the mud
78) Played in the rain
79) Gone to a drive-in theater
80) Done something you should regret, but don’t regret it
81) Visited the Great Wall of China
82) Discovered that someone who’s not supposed to have known about your blog has discovered your blog.
83) Dropped Windows in favor of something better
84) Started a business
85) Fallen in love and not had your heart broken
86) Toured ancient sites
87) Taken a martial arts class
88) Sword fought for the honor of a woman
89) Played D&D for more than 6 hours straight
90) Gotten engaged
91) Been in a movie
92) Crashed a party
93) Loved someone you shouldn’t have
94) Kissed someone so passionately it made them dizzy
95) Gotten married
96) Had sex at the office
97) Gone without food for 5 days
98) Made cookies from scratch
99) Won first prize in a costume contest
100) Ridden a gondola in Venice
101) Gotten a tattoo
102) Found that the texture of some materials can turn you on
103) Gotten divorced
104) Been on television news programs as an “expert”
105) Got flowers for no reason
106) Masturbated in a public place
107) Got so drunk you don’t remember anything
108) Taken illegal drugs
109) Performed on stage
110) Been to Las Vegas
111) Recorded music
112) Eaten shark
113) Had a one-night stand
114) Gone to Thailand
115) Seen Siouxsie live
116) Bought a house
117) Been in a combat zone
118) Buried one/both of your parents
119) Shaved or waxed your pubic hair off
120) Been on a cruise ship
121) Spoken more than one language fluently
122) Gotten into a fight while attempting to defend someone
123) Bounced a check
124) Performed in Rocky Horror
125) Read - and understood - your credit report
126) Raised children.
127) Recently bought and played with a favorite childhood toy.
128) Followed your favorite band/singer on tour
129) Created and named your own constellation of stars
130) Taken an exotic bicycle tour in a foreign country
131) Found out something significant that your ancestors did
132) Called or written your Congress person
133) Picked up and moved to another city to just start over
134) …more than once? - More than twice?
135) Walked the Golden Gate Bridge
136) Sang loudly in the car, and didn’t stop when you knew someone was looking
137) Had an abortion or your female partner did
138) Had plastic surgery
139) Survived an accident that you shouldn’t have survived.
140) Wrote articles for a large publication
141) Lost over 100 pounds
142) Held someone while they were having a flashback
143) Piloted an airplane
144) Petted a stingray
145) Broken someone’s heart
146) Helped an animal give birth
147) Been fired or laid off from a job
148) Won money on a T.V. game show
149) Broken a bone
150) Killed a human being
151) Gone on an African photo safari
152) Ridden a motorcycle
153) Driven any land vehicle at a speed of greater than 100 mph
154) Had a body part of yours below the neck pierced
155) Fired a rifle, shotgun, or pistol
156) Eaten mushrooms that were gathered in the wild
157) Ridden a horse
158) Had major surgery
159) Had sex on a moving train
160) Had a snake as a pet
161) Hiked to the bottom of the Grand Canyon
162) Slept through an entire flight: takeoff, flight, and landing
163) Slept for more than 30 hours
164) Visited lots of foreign countries
165) Visited all 7 continents
166) Taken a canoe trip that lasted more than 2 days
167) Eaten kangaroo meat
168) Fallen in love at an ancient Mayan burial ground
169) Been a sperm or egg donor
170) Eaten sushi
171) Had your picture in the newspaper
172) Had 2 (or more) healthy romantic relationships for over a year in your lifetime
173) Changed someone’s mind about something you care deeply about
174) Gotten someone fired for their actions
175) Gone back to school
176) Parasailed
177) Changed your name
178) Petted a cockroach
179) Eaten fried green tomatoes.
180) Read The Iliad
181) Selected one “important” author who you missed in school, and read
182) Dined in a restaurant and stolen silverware, plates, cups because your apartment needed them
183) …and gotten 86′ed from the restaurant because you did it so many times, they figured out it was you
184) Taught yourself an art from scratch
185) Killed and prepared an animal for eating
186) Apologized to someone years after inflicting the hurt
187) Skipped all your school reunions
188) Communicated with someone without sharing a common spoken language
189) Been elected to public office
190) Written your own computer language
191) Thought to yourself that you’re living your dream
192) Had to put someone you love into hospice care
193) Built your own PC from parts
194) Sold your own artwork to someone who didn’t know you
195) Had a booth at a street fair
196) Dyed your hair
197) Been a DJ
198) Found out someone was going to dump you via LiveJournal
199) Written your own role playing game
200) Been arrested.

Incurcata Treaba

2007-12-13T09:12:00.000+02:00

In loc de "remember when you were only a child" eu inteleg "remember when you were an only child": Analyze that!

Remember when you were only a child
Remember when you were only a child
Remember when you were only a child
Start to see with your blue mind
Start to see with your blue mind
Don't be afraid of what you find
No, don't be afraid of what you find

Chiar ma gandesc ca are de-a face cu gelozia de sora mai mare deposed din ale sale drepturi pe vremea cand aveam 1 an si 3 luni. Ce ti-e si cu boala asta viermuita si putreda! Si cu zentrul atentiei si cu persoana intai egoista, mereu ti se pare ca nu ti s-a cautat destul in coarne, ca tre sa overdo it, ca ai ceva de demonstrat lumii intregi, vrei sa-ti fie recunoscute ego-forturile!

Mereu esti intr-o competitie si trebuie in sabii sa te tai sau in palose sa te scuturi. Puah, cel mai frica de mine pe lumea asta e cand ma iau in serios si

Ma umflu in cucuie, pene si defecte,
burdihane, lacrimi si bube infecte.
Luatu-n serios si prapastiile cascate
-s boli teribile,
Molipsitoare de damzelle,
triste si sensibile.
Ce stau in iatacuri si-si cauta-n plete,
Rani imaginare, deprezdii cochete,
Zac in lunga zeama.
Pe printesele-astea tare fandosite
Pauvres chinuite de boli inchipuite,
Farlifus le cheama,
Mari, zau, mi-e teama,
Sa nu ma preschimb
in vruna din ele,
Sa-mpletesc vreun nimb,
Sa rup la pingele,
Ca direct pe copca
o sa ma cam duc
Si ma interna-veti,
Drept la balamuc!

Tril de lene

2007-12-08T20:51:00.000+02:00

dragostea noastra e-o pereche de sosete
colorate, calduroase si indispens-abile
cand se strang una-ntralta jilave si bete
cepele carnoase imbratisate-n bile.

si de-ti vine uratul intr-o zi ploioasa
zaci sub plampumi grele si cu ceai in casa,
poti oricand sa-ti plimbi perechea de sosete
intr-o reprezentatie de marionete!

cateodata dara din dragostea ceasta
iese si-un cartof,
care se cam plimba sprinten prin pantof.
ca sa nu mai zburde-asa in libertate
peticim si coasem cu urzeli pupate!

Poaza culeasa de-aci

Si-acum va prezentam datele meteo:

2007-12-08T08:57:00.000+02:00

Imprumutand masca lui Emil Brumaru, se prognozeaza ca:

"E-o vreme de distrus flasnete"
De cautat adanc (mai abitir) prin ghete,
De urmarit prin deasa ceata coapte fete
De-mpuns la norii curgatori, obraznici
rotunzi cu ascutite baionete.

E-o vreme de tinut in palme
doi ochi alunecosi din maini fierbinti,
De inganat din omusor, mari, sudalme,
Cu limba-mpleticita printre dinti.

E-o vreme ca de Dickens la-nceputuri
De Londra-n ghearele demonului: Fum Nehalitul,
Si personaje date-afara din culcus in suturi,
De spintecat tristeturi pe funduri cu cutitul.

Balada celor 3 cu 3 si-un pic

2007-11-30T23:33:00.000+02:00

Apai cred ca era cazul sa ma strecor afara dintr-un razboi de tesut metanii si tristeturi arvunite de imaginatia bogata, voi nu?
Dapai pen' ca toti ce ma inconjoara urasc aftabuzele si transportul in comun, m-am hotarat sa-mpart povestile mele frumoase cu arcele lui Goe, poarcele lui Zoe, potroacele de Poe... Condurii mei farmecati care ma poarta spre o lume de liniste sufleteasca chitita-n balamuc si-n vacarm. Eu cred ca 331 e fermecat, un Knight Bus care-ti sare-n ajutor. E molcom dimineata si prinde aripi noaptea, e cald si aburind iarna ca o farfurie cu supa pe roti. Ticsit din cap pana-n picioare cu norod de toate culorile si etatile. Tremura ca o piftie cand merge repede si mugeste din frane prin fata casei mele fara perdea. Si cand ma urc in el imi vine sa traiesc. Acum conitelor si conilor stimati ce-mi mai calcati poate pragul, dar luxul asta static de a citi cu jumatatile de ora in mijloc de oameni, de a vedea soarele cum se iteste piste Aleea Kisseleff promenada infofolita-n copaci si-n biciclete nocturne cu ghidoane din coarne de berbec care-mpung trecatorii, ii mare lucru, parol. Sa ai timp sa stai la stopuri si sa privesti oamenii din masinile de pe langa cum conduc cu ochii carpiti si gesticuleaza pe muzica de dimineata, cu galgaie cafelele si se varsa in poalele lor costumate de sedinta. Sa vezi cravate legate la stop cu sarg si muierusti bleached care spoiesc retrovizorul. Mame permanentate rastindu-se la odrasle incinse cu centuri de siguranta care-si baga destele-n nas falanga cu falanga. Ehehei, fatul meu, oare tu o sa mai ai timp de asta? Sa te zgaiesti la frunzele de toamna cum cad din picoare de oboseala, la asfaltul care naduseste vara si curge jilav pe piatra cubica....Noaptea cu alei goale din spatele Casei Scanteii cand ies melcii de mana la sosea si studentele cu fuste scurte de la internat. Sa mirosi prin geamuri primavara cand accidentele de masina picteaza carosabilul.
Aveti putintica rabdare, stimabililor....
Si cum ii naravul stapanei piticilor, va face prinsoare ca va zice de-acusi incolo-sha pana i s-or istovi izvoarele povesti coapte sau necoapte, minaciuni de Vonnegut (soma) su adevaraciuni curate ca lamura si impanate cu visul lui Parpanghel si bufonii lui Dimov.

Balada celor 3 cu 3 si-un pic

Sa tot fie, mari, 4 ani de zile
De cand umblu-aiurea: falfai din papile,
Manc din peisaje, ascult la tarana,
Dantez in viraje, tin urechea-n mana,
Sorb de prin asfalturi, rup din conversatii,
Pasc litere-n falduri, nu cobor in statii,
Cuvinte flecare le insir pe loc,
Dau cu derbedeii zburdalnic noroc;
Fac dresaj cu sfichiul de bici impletit
Din bucati de limba pentru nesimtit.
Zau de plec de-acasa, daca am uitat,
Goblenul si acul, rasul capiat.
Sa brodez schelete de istorisiri,
Pasol na turbinka, ca ma-ntorc cu zbiri!
Trei voinici din cifre, aftabuze albe,
glasuiti acuma ca m-intorc cu jalbe
protapite bine pe picior de UE;
Fartate, cenzura-mi e nitel cam suie!
Iertare domnita daca am uitat
sa sarut condurul cesta lung si lat.

Du-ma 331 un la rascruce mare,
Cu artere-adanci brazde pe ogoare.

Ingropata in cuvinte

2007-11-23T09:25:00.000+02:00

S-au intors frumusetile... Au inceput sa iasa de sub pietre ca soparlele la soare...
Mi se bat cuvintele ca turcii la gura.
Chefurile se ridica din frunze de ceai, ideile se destrabaleaza in scris in camarute inguste si friguroase, intre rafturi de carti si postere scorojite cu irlanda si sfinti medievali. De-abia imi mai tin cuvintele pe mine sa nu cada pe foaie (asa de infofolita-s) despre cam ce-am cercetat in ultima vreme si cum am iesit din gaura de iad care m-a inghitit o vreme.

Am siroit pe langa dop in pivnita de limbi straine pana am inteles ce cautam si mi-am dat seama ca lucrurile citite mereu se imbina in jurul lucrului meu preferat din lume. Se brodeaza jocuri, ironii, fericiri, amaraciuni, reguli de joc, chei care deschid imparatii de ganduri, cosite aruncate din turnuri ca niste fuioare toarse si daruri ale scriitorilor pe care le descoperi dupa luni de taina cu cartile inchise. Multumescuti domnule Carroll ca m-ai adus inapoi la vechea-mi cercetare in tainele placerii in joc si ghicitoare, care n-are a face cu bine si rau, ci mai degraba cu placere si chin, care-s binecuvantari/blesteme mai importante si mai interesante in literatura.

Torte mustind de bezna

2007-11-20T07:59:00.000+02:00

Genţiene de Bavaria

Nu fitecine are parte de genţiene-n a sa casă

În molcomul Septembre, la linul, mohoratul Michaelmas.

Genţiene de Bavaria, mari, albastre ca-nserarea, fuioare de beznă

Care cotropesc chiar ziua, precum o torţă face cu-albastrul ei de fum

atuncea când coboară peste-al lui Pluto alean,

Torţe unduitoare arzând întunecat cu albastră flamă,

Ce-n puncte apăsate se preschimbă, strânse-n îmbrăţişarea zilei dalbe,

Florile-torţe ale întunericului celui albastru şi adânc de fum,

Ale uimirii lui Pluto albastru-nserate,

Lămpi mustind de beznă aninate-n încăperile De-Apoi,

arzând-albastru de-nserat,

Şi răspândind al întunericului braţ, albastru de-înserat, la fel cum

Din palidele lămpi a lui Demetra lumina aievea-izvoade.

Conduce-ţi-mă, dară, păşiţi degrab’ în faţă.

Culege-mi o genţiană, adă-o torţă!

Să rătăcesc doar cu-albastra torţă-furcă ‘cestei flori,

În jos pe scările cu beznă din ce în ce mai deasă,

acolo unde albastrul e întunecat cu-albastru

şi-acolo unde calcă Persefona, acum, să trec din îngheţat’ septembre

către tărâmul de orbire unde chiar întunericul în beznă deasă se trezeşte,

Şi Persefona însăşi rămâne doar o voce

Sau întunericul ce se răsfiră în beznă şi mai deasă

în braţele plutonice, pătrunsă adânc de patima amară în neştire,

învăluiţi pesemne în falnica mândrie a torţelor de întuneric,

ce arunc-un văl de

beznă peste mireasa blestemată şi-al său mire.

Darkness drenched torches

2007-11-20T07:57:00.001+02:00

Bavarian Gentians

by D.H. Lawrence

Not every man has gentians in his house

in soft September, at slow, sad Michaelmas.

Bavarian gentians, big and dark, only dark

darkening the daytime, torch-like, with the smoking blueness of Pluto's

gloom,

ribbed and torch-like, with their blaze of darkness spread blue

down flattening into points, flattened under the sweep of white day

torch-flower of the blue-smoking darkness, Pluto's dark-blue daze,

black lamps from the halls of Dis, burning dark blue,

giving off darkness, blue darkness, as Demeter's pale lamps give off

light,

lead me then, lead the way.

Reach me a gentian, give me a torch!

let me guide myself with the blue, forked torch of this flower

down the darker and darker stairs, where blue is darkened on blueness

even where Persephone goes, just now, from the frosted September

to the sightless realm where darkness is awake upon the dark

and Persephone herself is but a voice

or a darkness invisible enfolded in the deeper dark

of the arms Plutonic, and pierced with the passion of dense gloom,

among the splendor of torches of darkness, shedding darkness on

the lost bride and her groom.

Ce greu e sa scoti un dop de sampanie!

2007-11-20T07:34:00.000+02:00

Mi s-a pus un fel de dop sub care nici nu se mai vad bulele care mi se agita prin stomac si plamani si cutremurele care mi se cuibaresc la subsuoara. E epidemie de noduri marinaresti la mine in gat, cercetasii si matelotii si-au facut ceva de lucru la ele.

E tare ciudat cum ca nu mai pot scrie. Nu mi s-a mai intamplat in veci sa nu pot sa insir macar doua-trei margele pe siragul din Cuvantul Micromoale.
Imi vine sa dansez deasupra tastelor si sa scuip sau sa scurm din cuvintele incalzite prin pulovere si cotloane infofolite ale sufletului. Si nu ma asculta picioarele, mainile mi se impleticesc, limba se innoada. Poate dac-o iau catinel, ca-n exercitiul acela de la actorie unde trebuie sa te ridici de pe un scaun atat de incet cat celalalt sa nu te vada, si scriu ticait, ascuns si putin o sa curg pe langa dop, fara sa se prinda gheonoaia sub presiune.
Am sa merg cu putin de-a busile,
fluierand si mugind din toate gusile
(si tatanile),
si cu mana dezvatata am sa man de litera baltata,
Pana se asterne la pascut pe blog cocotata.

Vino, vino, mos Nene care ma dai in scrinciobul impletit din fir de gene!

Those Dancing Days Are Gone

Carla Bruni

[William Butler Yeats]

Come, let me sing into your ear;
Those dancing days are gone,
All that silk and satin gear;
Crouch upon a stone,
Wrapping that foul body up
In as foul a rag:
I carry the sun in a golden cup.
The moon in a silver bag.
I carry the sun in a golden cup.
The moon in a silver bag.

Curse as you may I sing it through;
What matter if the knave
That the most could pleasure you,
The children that he gave,
Are somewhere sleeping like a top
Under a marble flag?
I carry the sun in a golden cup.
The moon in a silver bag.
I carry the sun in a golden cup.
The moon in a silver bag.

I thought it out this very day.
Noon upon the clock,
A man may put pretence away
Who leans upon a stick,
May sing, and sing until he drop,
Whether to maid or hag:
I carry the sun in a golden cup,
The moon in a silver bag.
I carry the sun in a golden cup.
The moon in a silver bag.

Dama ludens si alte traznai

2007-09-24T13:30:00.000+02:00

PF gavagai mi-a aruncat pisica-n ograda cu o nonsalanta ce-i sade bine unui dumnezeu de talia sa. Asadar m-am ales cu o leapsa si inca un oaspete de burlan mieunand sacaitor, si trebe sa trag piticii de coada sa scuipe degrab' cu ce se ocupa stapana lor in frageda-i pruncie si ce victime facea printre jucarii. Numai ca adesea alaturi cu trup si suflet si sora mea Alexe, camarada vajnica si neinfricata, my trusty sidecick.

1. Consemnarea cea mai timpurie din epopeea boacanelor Marievei este, joaca cu papiota de ata. La aproximativ un an cu totul si cu totul, Meri, se gasea poponet in fata unui falnic brad de Craciun garnisit cu cadouri si cu globuri numai bune de spart, beteala numai buna de facut lasou, ace de brad numai bune de ingurgitat si lumanari perfecte pentru a da foc la casa, insa departe de ea asemeni ganduri prevestitoare unei copilarii tarzii unde porecla urma sa-i fie cu precadere "Capul Rautatilor". O, nu, intr-unul din rarele ei accese constructive, Meri, desira o papiota cu ata rosie tacticos si cu daruire. Aceasta isi dadu obstescul sfarsit cateva ore mai tarziu cand zacea incalcita si incolacita in jurul piciorului de la fotoliul mare, pe covorul persan chel, in jurul bradului... Patimile papiotei au fost consemnate in caiet cu o bunavointa buniceasca din cale afara de stapanita si cu o caligrafie perfecta, citite cu aplomb sau chiar recitate de aceeasi bunica cu diverse ocazii festive. Vorbim de aceeasi persoana care cu greu a putut depasi socul ca la varsta de 18 ani sleahta mea de prieteni a rupt o coada de topor...si a trebuit sa spuna aceasta poveste mai departe la fiecare masa in familie de-atunci incoace. [ei, nu chiar]

2. Din ciclul promovat asiduu de Roald Dahl si de The Twits, copii sunt niste incornorati si pisicheri, varsta de 4 ani, respectiv 3 ani, doua fetite imbracate in salopete OshKosh inarmate cu o mana de creioane cerate crayola crestate de dinti de lapte si tocite pe varii foi de desenat, au declansat operatiunea Muppets. In sufragerie, deasupra patului bunicii care servea si de divan, atarna un tablou urias abstract cu mult maro roscat si niste linii nesigure, contururi complexe. Deloc sensibile la maiestria autorului, in urma unui consiliu in care yours truly a tinut un monolog patetic si manipulator catre sora (pe atunci) mezina, in care a convins-o ca un desen cu Big Bird si Elmo ar fi fost numai bun sa decoreze portiunea de perete galbui dintre tablou si studio. Zis si facut, cele doua vajnice artiste, au dat nastere unei mazgaleli simbolice, stil naiv, cu multiple curbe si depasiri de contur in nuante de galben-pui si rosu-carmin utilizand cele mai groase creioane cerate [care epuizandu-se si rupandu-se din cauza zelului, au trebuit suplimentate si cu verde si albastru]. De prisos, sa mentionez, ca adevaratele talente mereu sunt batute la popou de viata si pedepsite sa nu se mai atinga de ciocolata ascunsa in camara [a carei ascunzatoare fusese descoperita in urma unei misiuni de recunoastere]. Slava domnului ca in ziua urmatoare am reusit sa-mi ciobesc nitel teasta [exagerare poetica pentru o zgarietura], patandu-mi pijamaua cu trandafirasi si intalnindu-ma de urgenta cu doamna Pruna, doctorita, astfel pedeapsa fu ridicata la scurt timp. Urme ale talentului nostru incontestabil au mai ramas desigur, daca vreun vizitator binevoieste sa zgarie nitel spoiala, va descoperi ghemotocul de Muppets incovrigati de manuta noastra.

3. Cu-ocazia rudelor care s-au impachetat cu catel si cu purcel, s-au inghesuit in valize mari de piele si si-au luat campii rostogolindu-se in burta valizelor [asa-mi imaginam eu ca se procedeaza cand pleci din tara], Alexe si cu mine am fost rasfatate cu cadouri din strainezia indestulator. The crux of the matter era totusi ca oamenii care ne vedeau odata la 3 ani, isi imaginau ca eram fetite si ne jucam cu papusi, si ce alta papusa mai grozava decat Barbie cea blonda si cu chiloti de plastic tare. Ain't that cute? But it's wrong. Junele pristine fara sutien care aruncau ocheade ingenue sub boiala discreta au avut o soarta crunta in mainile duoului dinamic: am impartit metodele de tortura astfel ca eu ma ocupam de decapitarea orataniilor si de stilizarea podoabei capilare, mereu adoptand atitudinea dalilei fata de samson, iar Alexe avea in grija mestecarea plasticului cauciucos din care erau facute picioarele pana la cioturile albe din interior, tot ea era responsabila cu decoratiunile cu pixul: ochelari de soare, barba, mustati, cercei... De educatia fizica pentru papusile maltratate, ne ocupam in egala masura, fie ca erau zboruri dirijate din mainile uneia spre ale celelalte sau salturi mortale din patul suprapus. Odata ciuntele au facut chiar si bungee-jumping de la mansarda [cam pe la inaltimea etajului doi al unei vile] legate cu o franghie din cravate innodate, de multe ori nimerind in strada [pe care nu treceau prea multe masini], daca nu cu totul, macar cu capul proaspat indesat la loc pe umeri. Na, poftim, sa mai ziceti de copii ca-s ingerasi si neprihaniti! [Nu, nu era vina televizorului, pentru ca nu prea binevoiam sa ne uitam, antena de pe casa nu prindea mare branza. Insa cartile lui Roald Dahl ne erau biblii].

4. Sa nu credeti oare ca n-am batut mingea pe maidanul cartierului Aviatorilor. O, si inca cum. Alta jucarie de seama pentru noi au fost gardurile si zidurile. Si "Fatzea" [hihi v-ati ascunselea] was our game. Eram o sleahta de cateva fete si niscai baieti, o armata intreaga care se tupila prin curtile oamenilor de pe Strada Popa Savu, Porumbaru, Virgil Draghiceanu, Aleea Aviatorilor. Cu genunchi juliti, acoperiti de praf, coate pline de semne de buna purtare, tricouri hais, shorturi cea, lipaiam pe traseele noastre secrete care ne duceau de pe o strada pe alta [era o serie de strazi tricotate paralel], saream garduri, ne cataram in copaci, aruncam evident cate-un ochi pe geamurile pe langa care treceam. Ce mai niste mici infractori care umblau in haite. Demn de mentionat ar fi si ca un asemenea joc lua cateva ore bune si de multe ori, pentru ca locul unde se punea cel blestemat la a ne cauta prin tot cartierul era fix pe zidul casei mele, cand numara, ramaneam ultima si urcam in casa unde imbucam ceva bine-mersi, deschideam o carte si asteptam sa treaca cam o ora, aruncam un ochi pe geam sa vad daca "plimba ursul" bietul copil care se punea si daca nu se vedea prin apropiere, coboram ca un jaguar cele 2 etaje si scuipam ca o donsoara ce ma aflam.

Acuma desigur ca mai aveam miliarde de alte jucarii pe care le jughineam in voie, dar acestea sunt cele mai importante si cu grea inima nu l-am bagat in top pe elefantul Gogo, datorita caruia am zis eu primul meu cuvant (ca sa nu bag zazanie intre mama si tata), sau calculatorul care-mi crestea in brate si ma invaluia in jocurile sale cu grafica proasta sau fara grafica deloc [din cauza lui Prehistoric II am spart spaceul de la tastatura], cartile cu care dormeam sub perna [apoi ma miram ca ma doare spatele si grumazul] etc.
Cu amintirea asta cu picioare de tarantula, va las sa va savurati lunea si poate sa rupeti bucatica din amintiri si boieri dumneavoastra. Pe-asta o dau la liber ca doar n-o fi obligatie, ci placere sa starui printre hatisurile jucariilor. :P

Micul infractor pescuit de pe flickr

Lemn dulce

2007-09-17T19:22:00.001+02:00

Cazuta de pe rafturile de pe prichiciul geamului, deschisa cu degete infrigurate, prins sonetul de ureche si ascultat ticaitul, smotruit cu degetele cantande pe tastatura, intortocheat in cvartete de coarde ale lui Haydn, cantec de adormit piticii care astazi implinesc precis un an de cand si-au smuls semintele din haul gurii mele internetice. Piticii care au crescut intr-un an cat altii in sapte zile, care mugit, au scancit, au dantzuit, au glasuit, au incretit din nas, si si-au dezvelit dintii inspumati, s-au betivanit din cuvinte, li s-a urcat la cap si au motait intr-o rana la marginea drumului cu doape in urechi de multe ori. Piticii far' de numar ce mi-au arat tarlaua creierului si mi-au ingrijit vorbele ca ata lenesului, le-au taiat ca niste Norne si le-au shtuchit cand li s-au parut vulgare ca pe cojile de seminte de dovleac.
Eh, piticilor mei underage plantati in faldurile [putintele] ale creierului meu, le canta conu' Shake la drum de sara, cu miros de regina noptii si alte perdele de vanilie ca miroaznele ce te lovesc in the wake of vreo tzoapa intocata.

Sonnet 128
How oft, when thou, my music, music play'st,
Upon that blessed wood whose motion sounds
With thy sweet fingers, when thou gntly sway'st
The wiry concord that mine ear confounds,
Do I envy those jacks that nimble leap
To kiss the tender inward of your hand,
Whilst my poor lips, which should that harvest reap,
To be so tickled, they would change their state
And situation with those dancing chips,
O'er whom thy fingers walk with gentle gait,
Making dead wood more blest than lips.

Since saucy jacks so happy are in this,
Give them thy fingers, me thy lips to kiss.

Poza sterpelita de pe blogul aista

In the beginning there was the word

2007-09-15T13:26:00.000+02:00

Aşa se face cǎ aproape în fiecare zi sunt martorǎ a unei minuni blogǎristice:

Când mǎ întorc cu spatele şi ţin ochii strâns închişi mai apare câte un text în google reader care sǎ mǎ îmbrǎţişeze în cuvintele sale şi sǎ mǎ legene fǎrǎ pretenţii şi fǎrǎ obsesia popularitǎţii, a îmbuibǎrii cititorului inutil cu reclame şi ştiri preluate de pe 100 de siteuri. Cum se deschid ele în ferestre micuţe unde le pot înghiţi ca pe şerbetul insuliţelor de apǎ.:

Zaza, condei fǎrǎ fund, Umma cu arabescurile ei de cuvinte, Vlad cu micile sale metafizicalitǎţi, Gavagai cu turbinca sa plinǎ ochi de povestioare, Suzi curgândǎ, Vio cascadândǎ, Corcoran şi Roza decupând câte-un clin de l’oeil bruxellez şi Domnul Cavaler pe care-l aduce vântul de prin toate zǎrile literare în Bucureşti, Hiacint cu visele ei de-o generozitate şi gingǎşie nemaivǎzutǎ, Amoralul cu jocurile lui care câteodatǎ mǎ enerveazǎ, dar mereu mǎ ţin în şah, Abd’Allah cu pulpanele sutanei sale de “scholar”, Jen cu sinceritatea dezarmantǎ, Iulian Tǎnase baletând suprarealist şi (în)cununat de poze, Luciat din pricina cǎreia poftesc la cǎrţi mai ceva ca o gravidǎ, rǎsturnarea cǎruţei corpului în poziţii dizgraţioase, cu gura cǎscatǎ pânǎ la urechi la posturile lui Darius, Monica şi înverşunarea ei fǎţǎ de cuvinte ciunge, ranturile rǎutǎcioase ale Anei Utopic, observaţiile pro-hobbitive ale lui Emil Brumaru, sau avalanşa de veşti de la prieteni care-şi varsǎ simţirile pe câte-o paginǎ a lor.

Doar nu credeaţi cǎ-i ţin la blogroll din politeţe? Sau cǎ-i fac gazetǎ de pǎrete?

Enfin, capriciile piticilor sunt cunoscute, de multe ori aceştia nu aduc în bot cuvinte demne de blog şi nu se lǎfǎie printre limbi slobode şi ascuţite împreunate cu minţi treze şi ciomage bune de cârpit pe spate propoziţii. Şi când piticii îşi varsǎ cuvintele PMSian îmi trag capa de invizibilitate pe cap şi bag capul la cutie şi strâng din fǎlci şi îmi umplu gura cu vatǎ de zahar[Dac-aţi vedea ce cutie mişto am, cu broderii medievale şi gargui de pazǎ. Am şi clopotniţǎ plinǎ de bâte de baseball, de unde şi expresia inglejilor “she has bats in her belfry”].

Pam Pam...

De-ale gurii, de-ale ochilor

2007-09-12T18:04:00.000+02:00

La caldura cuvintele se usuca si se chircesc, se imbolnavesc, se inneaca in apa din stomac, si in sudoarea care curge garla, se tarasc ca prin desert sau se incurca in par.

Si cand se face frig si gurile se deschid ca sa indese inauntru mancari, rasar din osanza cuvinte si oamenii vorbesc cu gura plina din tot corpul.

Acum c-am lamurit astea nitel mi-am prins antenele ochilor in campania de promovare a bibliotecii metropolitane careia ii zicea Ion Creanga cand eram eu mica si pe care am devalizat-o grav de tot Jules Verne-ul pe care-l aveau ei si eu nu in vacanta dintre a doua si a treia
[Apoi am facut indigestie de domnul Iulica si nici nu mai vreau sa aud de dansul], apoi am cules cartea copilariei mele din ea Omul Amfibie... si alte asemenea nazdravanii. Cert e ca locul e dragut si renovat si primitor, mare diferenta de rafturile pline de praf de 2 degete si cartile ferfenita pentru copii cu coperte in ruseste.
Oamenii astia au in plan cresterea unei biblioteci sonore pentru ambliopi o idee cel putin draguta si misto. Cica or sa aiba si un festival si un concurs de poezie cu toate acadelele si acareturile trebuincioase unei biblioteci frumoase.
Blogul lor e piarisit si plin de afise de promovare pentru doritori, e prietenos si e tanar si mie ,una, imi face pofta s-o vizitez.
Pasol, na turbinka!
Dau si cu link droppingul imediat si cu afisul aratos de mai jos:

Ladies and gentlemen,
Tadaaam

Scufita Rosie,

2007-09-11T18:16:00.000+02:00

Ce-ai in cosulet?
Vorba bancului: Nu stiu, stai sa vad [urmeaza gestul caracteristic adolescentin...]

Iesprimari/Nosprimari/Susprimari/Josprimari

Mi-e cosul pieptului plin de soapte
Care se invart si ma gadila
cu nuiele si pene
ca sa tusesc,
dar eu nu ma las.

Stiu ca sunt putinele cuvinte
pe care le-am inghitit
pentru ca
nu le credeam
vrednice.

Multe injuraturi uscate
si adevaruri cu vopseaua
inca uda
care n-au mai
ajuns: sa indoaie
buzele,

sa miste limba,
sa ridice omusorul,
sa faca saliva,
sa se scurga,
sa clipeasca din ochi,
sa intinda muschii
obrajilor,
sa increteasca radacina
nasului.

Se fugaresc una pe alta
printre alveole
si cu manute la care
orice mamica constiincioasa
ar stramba din nas
incearca sa mituiasca traheea
arunca in stanga si-n dreapta cu
dolari, lei [cu coame ca spicu'
de grau], yeni si ioroi...
doar, doar s-o milostivi de ei
vreo coarda vocala.

Ntttz! Zice coarda
rezonand grav
de arama,
Cu nasul pe sus:
Vulgarelor, directelor,
Badaranelor!
"Mars-napoi in marsh"
Adica "mlastina" da'
coarda-i poliglota
si high-strung.

S-asa ma aleg cu
tropaituri in cosul
pieptului,
taceori vopsite,
delicatesuri de cuvinte,
vorbe cripti-citite
si un balot de
zgalambaieli
blogaite.

Telegrafiate

2007-09-11T11:03:00.000+02:00

Ca nu-l mai deschisesem de mult pe omul care-mi ridica firele de par de pe ceafa si le impleteste in mii de culori, I give thee,
*drumroll*

Triunghiul Bermudelor
de Gellu Naum

Acum cand ploaia ma imbratiseaza cu "umeda ei voluptate"
ma gandesc la fata aceea
pierduta de mult cine stie pe unde
fata care picta flori de camp si intorcea panzele cu fata la zis
ca sa nu le vad si sa nu ma infurii
fireste ca ne e frig ne murdarim cu pamant si ne raan
prea multe radacini prea incalcite Ar trebui pana una alta sa
ma adapostesc undeva sa ma curat cu peria de scanduri
ar trebui sa spun ceva niste cuvinte dar stiti bine ca nu se
poate
fiindca devin sublim un fel de inger
si eu de cate ori ma simt asa spal vasele sau matur curtea
ca sa restabilesc neantul unui deznadajduit echilibru
Dar toate astea nu insemneaza nimic pe langa taraitul
greierului imprimat pe banda de magnetofon
ca glasul prietenului meu care a murit de tanar si de atunci
scrie versuri si cate si mai cate
in timp ce undeva cine mai stie pe unde fata aceea imbracata
imbracata in patrafir de aur isi zvanta pletele
ametita de vuietul in care ne cautam unul pe altul si ne iubim
nebuneste

Pozela devianta ici

Beatles Juice

2007-09-10T00:19:00.000+02:00

-Colaj de nonsense-

Here come old flat top
He come groovin' up slowly
He got jew jew eyeballs
He want holy rollers
He got hair down to his knees
Got to be a joker
He just do what he please

Over me

Ma intreb de unde vine batranelul asta barbos cu ochii rautaciosi, cu sapca hais si picioarele de paianjen cea, cu mustata din ace de pin scurte si albe.
Daca doarme oare pe drum intr-o groapa adanca, trage de fiecare banut de cupru ca sa-si ia niscai fulgarine ponosite de la Second Hand, injura oamenii care ii dau bucati de paine, iese la parada vara plimbandu-si mirosul cu el ca pe un caine sa se uite la regina si sa-i spuna fix ce crede el despre lumea de azi, apoi se taraste inapoi in craterul lui de pe Strada Selari acoperit de glod si cu vorbele murdare ascunzandu-i-se printre dintii cazuti. Din cand in cand se rade cu un ciob de oglinda cules de la anticariatul din colt. Dar numai noaptea ca ziua sa-l vada ingalat. Noaptea lumea se misca altfel si injuraturile se aud ca printr-un perete de vata de sticla.

Pe sora lui sigur o cheama Pamela, vinde pantofi de plastic cu tocuri transparente zi si noapte le sterge cu carpe multicolore. Are sute de palarii care seamana cu niste gradini suspendate si incarcate incat te intrebi cate pasari si-au facut cuibul acolo si daca albinele care-o urmaresc fac si miere. Toti clientii se intreaba daca e travestit pentru ca are obrajii grosi si ochii barbatosi. De vreo cativa ani ii creste mustata. Dar sterge cu nadejde la tocurile transparente si la bretelele de poletilena. Polythene Pam...

Intr-o vreme Pam avea un Romeo masliniu slab bat cu ochi alunecosi si ageri degetionist si carpaci. Pam il privea pe furis prin geamurile tocurilor, nu-i zambea niciodata. Se facea ca e hard to get... Asa heavy...Romeo dadea tarcoale soptind cate un "Te-iubesc, mai sa-nnebunesc..." si ea se facea ca n-aude aranjandu-si cate o floare de plastic pe borul palariei. E-asa heaaavy... asa heavy ca-ntr-o zi lui Romeo ii cazu in cap o galeata cu zoaie de la etajul de sus si-l trimise cateva secunde in heaven. Apoi isi lua talpasita...heaving for breath.

Pe batranelul Mastardo il stiau toti de pe strada ca inainte sa doarma intr-o groapa slinoasa fusese italian. Se plimbase pe strazile Florentei dand fiori signorelor... Care-l poreclisera Bastardo si se hahaiau cand trecea el pe strada cu pantofii sai cu ghetre balmajind cate-un cantecel despre aventuri de nepronuntat "Mundo paparazzi mi amore cicce verdi parasol
Questo abrigado tantamucho que canite carousel"
Lesinau signorinele si signorele cand il auzeau.
Acum cand ingana canticelul faceau misto de el.

Dar cum ajunsese Mastardo la Bucuresti ca un troglodit? Candva fusese chiar si logodit...
Pai pentru ca ca ea intrase pe fereastra lui de la baie... Dansatoarea Fiorella, mica si grasuta care se plimba pe barele napolitane cele mai distinse, fugind de pestele Pippo Maximiliano, se catarase la el in cada si adormise. Pe cand visa la drumul ei spre casa pe care-l pierduse de mult... avea ceva de-a face cu o mastera, o paine calda inghitita pe nemestecate uitand sa lase firimituri... Mastardo intra la buda hotarat sa-si inceapa ziua glorios... Si pulpele golase si dolofane ale Fiorellei il intimpinara cu pantalonii in vine. Ii cazu cu tronc imediat si se decise ca avea s-o iubeasca etern si de neostoit pana cand soarta ii va desparti. Fiorella se trezi dupa o vreme in cada imbaiata in zambetele lui Mastardo [care-si ridicase pantalonii din vine intre timp] care se gandise adanc la ce urmau sa faca. Deci, el n-avea sa-i dea banii sai ci doar hartia simpatica, ea n-avea sa-i spuna cati ani avea, ci doar sa-l invite s-o cunoasca mai bine. Avea sa izbucneasca in plans doar cand el o va prinde cu amantul dupa anchete neobosite si el avea sa izbucneasca in spart farfurii si pahare doar cand ea ii va cere sa plece la cumparaturi.
Si un je ne sais quoi din felul in care Fiorellla se misca, il tinea strans in gheare, ceva din zambetul ei neinfricat ii spunea ca avea sa-i fie credincios si ca in piept avea sa-i creasca o iubire ca o eczema. Se mutara impreuna. Vai, draga, crede-ma ca n-am sa te abandonez in ploaie cu douazeci de copii, da?

Dar Maximiliano traia liber in vechiul Firenze si dupa ce-si incerca norocul cu o noua dansatoare la bara , o femeie-scandura pe nume Joanna, ii trase un ciocan de argint in cap si o trimise pe un plai unde ingerasii i se invarteau zburdand prin jur. Incerca sa mearga la o scoala de pesti si mafihoti numita El Giardina di Piovra, dar nu se tinu de ea si fu trimis la plimbare dupa ce uneia din profesoare ii cazu in cap un ciocan de argint.
Ceilalti mafihotzi insa il admirau si il votara seful haitelor lor extracuriculare. Impreuna facura multe ispravi haiducesti cu banda sa Il Guarda di Pippo. Intr-o zi cand mergeau spre o gradinita pentru a culege taxa de protectie de la fiecare tinerel, ii vazu pe Fiorella sa si pe Il Bastardo tinandu-se de manusita la plimbare pe strasse.

Si totul se schimba. De ce? Pai pen' ca lumea e rotunda si se-nvarte repede. Pen' ca Maximiliano inca mai avea ciocanul la indemana si-o pali pe Fiorella in moalele capului cu el, pe Il Bastardo il prinse cu un lassou de maini, il plantase intr-un ghiveci cu ciment si-l arunca intr-o fantana apropiata. Si Masti ar fi murit, daca nu-l scotea de-acolo insasi Pippo, nu-l inchise intr-o valiza, nu-i rupse picioarele, mainile, picioarele si vreo 2 coaste [Facea parte dintr-o societate mafihotza numita Coasta Nostra] si nu-l aruncase pe un vapor care-l descarcase la Constanta. Un cersetor il furase cu valiza cu tot si il deschise abia la Bucuresti, unde vazandu-l gol si rupt in toate partile il parasi intr-o groapa de pe strada Selari.

Pam il gasi acolo si se declara imediat sora sa. Se imbraca in uniforma de infirmiera si-l facu bine, hranindu-l cu supa de pui. Insa Mastardo nu mai voi sa iasa din groapa sa de tristete ca Fiorella avusese o soarta atat de infioratoare. Ii multumi sorei Pam si se lasa prada supararii. Deveni ursuz si imputit. Acru si tafnos. Albi si se zbarci.

Si-asa snoavele ajunsera sa Come Together pe Abbey Road-ul sufletului meu.

Oh yeah, all right
Are you going to be in my dreams
Tonight?

[Sa lasam experimentele tampite sa zburde liber]

Klez-mehr

2007-09-09T23:54:00.000+02:00

Mehr! Mehr! Mehr Klezmer!

Printre graiurile de viori ce se impletesc in capsorul meu chel de ganduri s-a valurit de curand mai ceva ca-n codru corzile de la discul In The Fiddler's House al lui Itzahk Perlman, Jidov Ratacitor prin case de "lautari evrei".
Scoala jidovul rasat cu buricele degetelor rasate muiate in sonatele de corzi ale lui Beethoven, isi ia bastonul si se intoarce la origini (nu chiar ca-n injuraturi) de unde culege muzica lui Mozaz si a lui Itzick si a Rashelei (ce-si plange copchii prin Cartea Sfanta), a lui Sara (cu ochii sterpi) a nuntii din Fiddler on the Roof si a inmormantarii din Everything is Illuminated. Cu fustele stranse si naframele in vant joaca damele evreice si lacrimeaza din colt de ochi sau indeasa matza pe gat barbatilor cu barbi albe si palarii de fetru cu boruri largi.
Oricat de neprofesionist si neatent clin de l'oeil-ul o fi, albumul curge molcom din difuzoare ridicand suflari de pe jiltzuri. Si zau daca nu suna ca lautarii nostri, coltz de taraf.

Y un ruego en la boca

2007-09-08T22:44:00.000+02:00

Am timp de dat tarcoale plaiurilor de blog, ca doar trebuia sa umplu cumva golul de cuvinte. Tiptil am invatat sa ma infasor in taceri si sa ma cuibaresc in necuvinte si nepriviri, nestrangeri de mana si nepupaturi apasate din faldurile buzelor.
Acu' merg putin de-a busile si cu cartea dezvatata, ma intorc la blog indata.
Dar conu' pitic e unduios, isi intoarce mustacioara neagra ca pana corbului, isi da barbita cu parfum de lavanda si-o piaptana tacticos cu coltul de pieptene, se uita-n oglinda si-si zice:
Fu**-m-as! [cu acshient moldovinesc]
Ca sa nu se intoarca cu bombatul spre lume si sa se piarda, i-am cumparat lesa noua, am apretat incretiturile cerebrale si m-am instalat in jiltul meu tare si auster, mi-am asezat mainile "ca o portocala deschisa" [Maria Cernovodeanu, Mica metoda de pian] peste claviatura si l-am scos la plimbare pe strasse-ul blogosfericos.

Poza gabjita de la minunata si talentata rainy mornings

Si pot sa fac si lumanarea!

2007-09-07T15:03:00.000+02:00

The British are coming!
Mure, bancuri, vorbit cu extraterestri. Noapte pe balcon agatata de vocea ta. Oitze din burete de vase portocaliu. What a way to go! Tort din branza.Paste pe acoperis de bloc. O bucata de acoperis de blog. C-au trecut trei ani de legaturi de batista pentru ca sa plutesc spre glodul de la Straulesti si sa las biletele in gemuletz. Bine ca tu de fapt n-ai plecat implantat in noroi, ci pe sub coame de valuri. Asa-i ca te-am prins frumos in poza? Ca un entomolog cu pernuta sa de ace.

All the beating drums
Celebration guns
The thunder and the laughter
The last thing they remember

I'll write you a postcard, I'll send you the news from a place down the road from real love...
Cu sacu'n cap si cenusa pe crestet.

Cofeturi diabet, Cofeturi zaiafet

2007-08-24T11:02:00.000+03:00

Din intelepciunea domnului W.H. Auden, bucatica rupta din As I Walked Out That Evening.
Care-i poezea despre trecerea timpului si alte teme profund antipatice mie. :P Mi-am facut si eu de lucru cu o forfecuta, ca deh, nu da briciul pe mana maimutei!
Sigur ce-i pe placul ochilor pompez pe blog ca, na, mi-e greu s-ascund indragosteala.
E mare si nu incape in dulap.

"I'll love you, dear, I'll love you

Till China and Africa meet,

And the river jumps over the mountain

And the salmon sing in the street,

'I'll love you till the ocean

Is folded and hung up to dry

And the seven stars go squawking

Like geese about the sky."

Groaznica Intamplare din Strada Virtutii

2007-08-22T23:09:00.000+03:00

[vers desprins, se pare, dintre Constitutii]

S-asmute badigarda, catea cu dinti de crita,
Cu maniere-alese, -n dinti c-o garofita,
Si scuipa printre coaja de samanta rascoapta,
[Nu se-ncurca dansa cu vorbitu-n soapta]
Vestmant limbaj ales si plin de vorbe mari,
Potrivite mai cu seama unor carturari,
Da cu argumentul drept in capu' mare,
Rastoarna olita, bate din picioare...
Si pe indelete, preaplecate temenele,
ne intimideaza cam cu toate cele:
cu bucat' de carne, muschi lipit de oase
Dulci injuraturi, pledoarii apoase...
Mestesug al vorbei, pe-onoarea bunicii,
Fara de greseala, cam ca gramaticii.
Spune-ne, Vandamma, de binevoiesti,
tu ce cazinouri de clestar pazesti?
In ce ape molcomi trupul tau ti-l scalzi
Tu cu baieteii batausi si calzi?
Cand rotesti privirea de vultur la cirezi
Mistocari cu suta tu, in gand, filezi
Cu graiul tau cel molcom de intelectual
Ce-aduce cuvantul polemic la mal,
Cu corpul tau vanjos de mare gorila
Cu baieteii tai cei din camarila...
Cand prin capul tau ce se diminueaza
Un gand alarmant te cam penetreaza:
Brusc fara de veste fisa infoiata:
Sa ne luam de gay c-au fruntea mai lata.
Si totusi, frati blogari, asta e normal,
Avand in vedere drama din furnal:
Inghesuit in teasta micul creieras
Te strange la craniu astazi mintenas,
Dai si tu cu latul sau cu ascutitul,
Scoti blajin toporul, bata sau cutitul...
Si oricum p-a Dreapta s-o ai la-ndemana
Niciodata nu stii ce marsuri s-aduna!
Zi-ne, tu, o cerber de la cazinou,
Noua Dreapta oare are ceva nou?
Ca de-amenintari, scrisori agramate,
poze si filari, provocari, armate,
Auzit-ar-am veacuri ce-or apus.
Stindarde de ura fura neica sus!
Inculti la putere, tineri cu ciomagu'
Ieste, maica, pururi...ieste de cand veacu'.
Dara creieru, se pare, vai, stimati dreptaci,
Nu creste, nenica, liber prin copaci.

Pam, pam. Acum ca sa inchei intr-o nota prieteneasca:
Drumul spre Politie eu il stiu prea bine, daca atentati mult pe langa mine.
Cu dedicatie pentru domnul Apollinaire Zdrobeala si Madama Badigarda de Fier.

Apres moi, le deluge...

2007-07-12T12:24:00.000+03:00

Iacata ca mi s-a trezit chefshorul de rumegat cuvinte blogosferice. Puah, am avut zile de munca imbarligate pe sticle bocna de apa din freezer si ce mai rabdare si tutun cu vise la cort si saci de dormit stransi sub pleoape noapte de noapte.
Nu stiu cum s-a facut, dar sontac-sontac, din vagauna Lacu' Tei, am putut sa scriu doar in engleza materna si sa intorc frazele nitel awkward in neaosul grai. Apai m-a napadit un soi de pustnicie si disciplina care nu prea-mi sunt caracteristice. Toate ca toate, dar constat ca napadesc blogosfera cu reintoarceri cu surle si trambite si taceri malc care banuiesc ca mi-au decimat ca ciuma bubonica bruma de cetitori.
Nu-i bai, caci daca nu-s fidea, ei de ce sa fie. Dam pe gardu' de la blog cu soricioaica, caci nu ne-ntereseaza PR-ul si alte injuraturi la moda.
Asa ca va las cu drag sa va scaldati in delugeul ce-l las in urma, pen' ca am de pregatit o leapsa livresca de sa va sara slapii (maica, ce cuvant de Obor) din picioare (caci predilectia mea pentru oameni desculti cu talpi cornoase e preacunoscuta acuma).
P.S. Zazinha, stiu ca-ti sunt datoare cu doua lepse. Pe ultima cu carticica am si facut-o in gand, dar din greseala am imprumutat cartea si acuma astept sa se intoarca pe birou-mi ca sa pot sa extrag cel mai frumos citat din cate am gasit eu in ultima vreme. E o carte despre India si Dumnezei si lucruri marunte. Cafe, demain?
P.P.S. Fiica evreica ratacitoare isi spala pacatele in mare de joia viitoare incolo. Poate fi gasita desculta si fluturanda in vant pe plaja la 2 Mai. Le usuca probabil pe un cearsaf portocaliu cu elefanti brodati. Pacate uscate la soara, trei la zece mii. :P
P.P.P.S. Zazashkina mi-am ales niste budigai de baie ce-ar face onoare lupilor de mare cu care ne-am strans manusitele mai hacana.

Cadra cu ploaie la San Marco de pe flickr

Apres le deluge, c'est moi?!

2007-07-12T11:48:00.000+03:00

Da, da, eu in ie si picioruse insandalate zglobie prin balti ies la cumparaturi disdedimineata cu zambet de precupeata si rucsac cocotat in spate. Mi-e dat sa observ ca:

1.Joia de dupa ploaie oamenii dorm cu burta-n sus pana tarziu cu ochii ingreunati de papul facut din apa si faina de ochi. Din cand in cand gem in somn si gemul se duce in borcane.

2. Acoperisurile sui au picuri in forma de pere. Ma intreb ce gust au.

3. E o liniste umeda si cainii isi desfac coamele si le zburlesc pentru repetitia primului latrat de dimineata.

4. Din pantofii chivutelor de la capatul strazii curge potop de frunze ude si de apa statuta. Printre ramasitele dezlipite de la toace, curge ciorba de potroace.
Dintr-unul din dulapurile lor de la bucataria scoasa in fata casei atarna: 1 pereche de schiuri, doua strecuratoare rosii, doua craticioare de papusi si sase cutii de chibrituri ude, 2 perechi de chiloti de copil mic, un satar si o conserva de macrou. Dar despre ei in alt post caci tare mi-s simpatici.

5. Baltile inca mai miros a maidanez, a paine calda si a scoici. Toata strada miroase ca pe plaja dupa furtuna cu nisipul ud si cald, marea lingand tarmul cu valuri mari si pline de alge pe care pescarusii si cormoranii se leagana ca niste barcute de hartie.

Poaza cu arca dupe potop acilea

Le deluge, apres moi...

2007-07-12T11:18:00.000+03:00

Din cand in cand mai fac si poze ca sa tin minte ce-am vazut.

Pre Scriptum (Proscriptum === proscris?):

Ce plictiseala feroce aduc ploile de Bacovia cu spleen si plumb si lugubru imputit
de nevroza. Voua nu vi se pare?

Instantaneu 1:

Cer galbui, oceane de praf innecacios, toata lumea pasind
ca-ntro melasa in care se scufunda incet frunze.
Asfaltul fierbe cu bule de dulceata sau de mamaliga
si pe fetele voastre se intipareste groaza
ca ati uitat geamuri deschise
care se lovesc unele de altele
in ploaie de glet.

Trageti obloanele, umpleti oblancurile masinilor
cu benzina, aprindeti jaratecul
si fugiti spre casa pe rotile invartinde
cu anvelope care miros a cauciuc ars.
Mainile oamenilor se transforma in turle de caterdrale
deasupra capetelor cand ploua.

Instantaneu 2:
Cate un copil deschide haul roz al
gurii si asterne covorul rosu al
limbii
ca sa se imbibe in picurii mari
care inunda norii de praf.
Crengile moi si verzi se pupa frenetic
cu stalpii care sufera de calvitie,
te simti ca-ntr-o fabula
cu fata saraca si omul batran si putred
(de bogat).

Isi indoaie trunchiurile intr-o hora
nebuna, ca-ntr-o anume scena
din cartea Junglei unde
cantau condorii.
Firele de par ramase
aninate de capetele de stalp
ca niste bice negre si groase
ca serpii meduzei
se rup si scuipa scantei.

Din cand in cand ating
pieile rozalii ale oamenilor
si le ridica parul in cap,
iar acestia se pun pe visat
sfaraind ca niste bucati de
slanina in tigaie.
Vise cu hurducaturi de corp
cu schimonoseli de fata
si pocnet de asfalt.

Instantaneu 3:
Tobele ploii manca din
acoperisuri,
vestesc urgia.
Din loc in loc prezentatorii
de stiri batuti de ploaie
pana se fac vineti
si boiala le curge pe fata rauri
Injura pe post si
scuipa cuvinte ca pe
coji de seminte.

Tramvaiele isi flutura
geamurile intredeschise
aburite de gurile
sutelor de oameni
copitati care siroiesc inauntru
ca-ntr-o arca,
cate douazeci intr-o statie
tinandu-se de mana.
Tangajul de la sine
te face mai degraba sa te simti
ca-ntr-o barca.

Instantaneu 4:

Umbrelele frumos colorate
se transforma in pasari,
isi desfac spitele
si isi iau zborul
pe cerul de
smoala si plumb.

Soselele frumos taiate
din matca de trotuar
curg (nu doar la figurat),
masinile stau pe loc si se umplu
de sosea,
cate un maidanez ud
inoata dand din coada
cu un zambet atoate stiutor:
De ce credeti ca ploaia
din Bucuresti e calda
si miroase a maidanezi?

Poza siroieste de-aci

Emolai si Emoline

2007-06-24T15:32:00.000+03:00

Feţii-frumoşi mǎiaştri

Sprijinǎ pilaştri

Plimbǎ-n lesǎ aştri,

Mediteazǎ pe ponton.

Se piaptǎnǎ cu fason,

Ciopârţesc şi din breton,

Plâng când dai de-un buton.

Îşi fac ochii cu spoialǎ

Neagrǎ de catran şi smoalǎ.

Lama-i bun amic la şcoalǎ.

Mohorârea-i gagicǎ genialǎ.

Nu vǎd mai nimic pe stradǎ

Nu cǎ ar avea ceva sǎ vadǎ,

Lumea conformistǎ, fadǎ,

Nu-nţelege, bǎiete, fǎrǎ tǎgadǎ.

Trapul lung şi legǎnat,

Daca bocesti ca o donsoara, nu esti barbat?

Sau te-n fofolesti in plina vara? S-a mai întâmplat.

Biletul de adio mai trebuie lucrat.

Poezii produci sub plapuma zilnic

Aproape dupǎ tipic

In ele te mai şi vaiţi un pic,

De soarta ta tristǎ şi lumea de nimic.

Vajnic fiu,dar lǎcrǎmioarǎ,

Lumea asta nu prea se mǎsoarǎ

Cu lumânǎri de mort la subsuoarǎ,

Şi vaier, suferinţǎ falsǎ şi boialǎ.

Nu prea ţi-ar strica un zdupac

Dat dupǎ ceafǎ cu pac-pac,

Sǎ râzi, sǎ urci poate un copac.

Sǎ înveţi temeinic pentru bac...

E tare greu sǎ nu fii emo, ştiu,

Dar lasǎ emoliciunea tristǎ

Şi mucii veşnic uzi de prin batistǎ

Sǎ aştepte pânǎ mai târziu.

Catre tantarii ce si-au facut musuroaie

2007-06-24T14:39:00.000+03:00

in locuri strategice pe toata pielea mea...
Dar eu ii iert si le dau un poem baban
Despre piscaturi si Autan.

Asadar il imprumut pe Marin Insoritul, deloc insolitul.

Don Juan

Dupa ce le-a mancat tone de ruj,
Femeile
Inselate in asteptarile lor cele mai sfinte,
Au gasit mijlocul sa se razbune
Pe Don Juan.

In fiecare dimineata,
In fata oglinzii, dupa ce isi creioneaza sprancenele,
Isi fac buzele
Cu soricioaica,
Pun soricioaica in par,
Pe umerii albi, in ochi, pe ganduri,
Pe sani,
Si asteapta.

Ies albe in balcoane,
Il cauta prin parcuri,
dar Don Juan, cuprins parca de-o presimtire,
S-a facut soarece de biblioteca.

Nu mai mangaie decat editii rare,
Cel mult brosate
Nici una legata in piele,
Decat parfumul budoarelor,
Praful de pe antici
I se pare mult mai rafinat.

Iar ele asteapta.
Otravite-n cele cinci simturi - asteapta,
Si daca Don Juan si-ar ridica ochii
De pe noua lui pasiune,
Ar vedea-n fereastra bibliotecii
cum zilnic este inmormantat cate un sot iubitor,
Mort la datorie,
In timp ce-si saruta sotia
Din greseala.

Pupa-v-ar Autanul meu de bestii bazaielnice!

Ilustrata pescuita de pe flickr

Boatloads of suburbs

2007-06-24T13:37:00.000+03:00

O s-o scriem pe insemnarea asta in engleza. It's that time of the month cand cuvintele nu vin in alta limba.

Had a romp with the very indie Me and You and Everyone we know. This movie resembles a beanbag chair in more ways than one. I mean, you know those huge orange leather pouches with round plastic balls inside making awkward noises when you sit down. Seems so immutable and remote with its seams bleeding all around and punching bag stance. You mount it and it shifts and slouches, slips and brings your legs in the weirdest positions ever, you fall and twist and twirl and smile in the end. The smile at the end of the slide, the smile when you dismount your ride...
It's always an embarrassed smile, a victorious one, a vindictive one, the smile that people get when they find out a secret, when they've delved deep into some forbidden puddle of knowledge, but most of all it's always playful and rich.
Point taken. Movie like beanbag chair: unpredictable, playful, habitual gone haywire, painfully autistic, cute, forebearing, meaninglessness gone deep. Yeah, it's the kind of art that doesn't need an explanation, that would suffer in front of the towering sense.
The suburban Amelie, that doesn't turn the mundane into less mundane by inserting a playful heroine. I find that amazing, letting the mundane live. Freeing willy but saving the mundane.
And life that wants so desperately to become art that it hurts, yet ending up amidst a totally different stew. But, oh, this stew is so tasty. It's a dream-movie with little poems in every single one of its veins, sitting there on a little tray with the hot tea and chocolate chip cookie, with the doe-eyed Miranda July sliced in front of you in her candy blouse.
It gives you everything it never professed to give you: loneliness, despair, courage, love, weirdness and tons of warmth. It invaded my thoughts, it trespassed my feelings and it left me in that state that comes right after a fit of hysteria. The smile, the rainbow. You see rainbows aren't pure happiness and all that guilt-free imagery that they get on kindergarten walls: rainbows are the sky's way of telling us that it stopped crying. They're a feeble, temporary conquest. Just a small cracked cork for the sky. But smiles are not be taken lightly. Smiles are to be taken nightly.
Smiling is not an easy business, but that's what makes it worth it.
The whole movie is like walking through a gallery.
Starring a pair of smooching ballet flats, a street walk of life, and hanging a picture of a bird on a tree.
And all the suburban cuckoo you can take.
SEE IT. SEE IT.

Poaza e pe de flickr.

Incalzirea Blogala?

2007-06-17T18:23:00.000+03:00

Bucurestiul devine plantatie tropicala vara. Observ cu ochi bulbucati de broasca plimbandu-ma ca de-obicei intolita in panza subtire de catarg umflat de vant si par cuminte in codite, ca zilele se desfasoara intr-un valtz de dimineata care sufla-n ceafa aburi, mai ceva ca un ceainic, rasarit ca la carte, cer aproape de un kitsch albastrui, iarba la ordin, pasarele ciripinde. Booon, iti zici imbracand haine desmanecate si fluturande, tinand cu dintii de batista si de apa cu bucati de gheata din congelator, inca o baie de asfalt topit. Faci trei cruci cu limba si te avanti afara. Nici nu te scurgi bine pe asfalt in crucea pranzului la umbre dese dar inutile, dureri de cap, nimicuri lipitoare de piele perpelita bine, ca se strang de te miri unde puhoaie de nori, cerul se transforma brusc in camp de batalie si ii trage nenica un potop cu picuri mari si calzi.
Iti zici siroinda, "summer rains you can never predict them", vorba lui Double D, si tropai inspre casa cu entuziasmul caracteristic. Dupa juma de ceas de rupere de nori si de strecuratori de grindine, rafale si vanturi ridicatoare de fuste ude, totul se opreste, apare din nou prietenul nostru necrutator si trotuarele se usuca.
Ei, ia ziceti, stimati liseuri si lizuce, asta nu aduce nitel a tara cafelei, hamacelor si latifundiilor? Sau nu vi se scriu in fata literele care alcatuiesc sintagma "tara musonica" (oh, valentele urmatoare ale acestui termen... *ochi instelati*)? O fi asta un mesaj al cerului catre creaturile bastinase din autobuze cu subsuorile aromite? S-o fi ieftinit in cer apa?
Tiens un vrai mystere.
Oricum resedinta mea de vara nu prea-i la tara, caci acolo era sa cam dau ortul popii... si restul e Toparceanu featuring Pasarea Colibri.

Glasul Domnului impletit

2007-06-17T17:17:00.001+03:00

Cu al Doamnei cu chitara ce zambeste in poza din stanga.

Imi ia ceva vreme ca sa ma tin de promisiuni, in vagauna far' de fire internetze, dar la urma urmei imi iau fagaduiala in dinti, iau un pamatuf si dau de praf prin memoria plina ochi de ecuatii lingvistice, siruri de regi si dramaturgi sau versuri imbarligate, de unde rasare Sora Rozica Tharpe.

Ei bine, Sora Rosetta Tharpe a crescut in sanul corului bisericii, dar in incaperi calduroase, cu usi bine inchise, isi scotea pantofii si canta jazz si blues pentru urechile celor de-acasa. Iacata ca vine si anul 1934, cand se casatoreste cu pastorelu' ei, musca o inghititura din marul cel mare si...
Tineti-va bine, doamnelor, nu lesina in asteptarea printului ei pe cai de forzi, ci se pune pe inregistrat cu trupa de rhythm and blues a lui Lucky Millinder spre ooo-urile si aaaah-urile bisericosilor mai incuiati de felul lor, pen' ca jazzul, vezi mata, e muzica necuratului. De-aici incepe povestea trenului ei ce far' de necurat. Un fel de Barca da Gloria leganata de traversele care-au dat nascare muzicii blues.
Desi a cantat de i s-au rupt baierile chitarii si ale chieptului nu a iesit niciodata din ograda gospelului.
Mie imi aduce aminte de regina urechilor mele de toate zilele adecatelea Ella.

Dulciurile de indesat in ureche care vor sa va ia cu japca, sa va puna vaslele galerei ei se prezinta in felul urmator:

Pe locul intai cu coronita: Shout Sister Shout unde ni se explica ca pe cuvantul Domnului trebuie sa-l strigam, nu sa-l soptim in chilia noastra, sa-l cantam cu mana pe corazon.

Batand temeinic din calcaie: Just A Closer Walk With Thee in care Sora Rozica ii cere lui Iisus s-o primeasca aproape de el pe soseaua vietii.

Good flight, good night, va zic.

Poza cu copiraitzi pana-n plasele de acilea.

Personaje de basm în traducere imaginarǎ

2007-06-04T13:05:00.000+03:00

Un pic de dipstractie nevinovata sau vinovata... dar dipstractie nonetheless...
A, da si trebuie neaparat sa vedeti Shrek The Third. E asa de misto ca l-am vazut de 3 ori. Si se stie, rabdarea mea e limitata si plina de izbucniri, plimbaturi agitate, bataturi de picior (da, da pun intended) si franturi de palme (din nou).

Fǎt-Frumos = The Handsome Foetus

Ileana Cosânzeana = Pigtailfairy Eileen

Spânul = Baldspot

Strâmbǎ-Lemne = Crooketeer-Woody

Pǎsǎri Lǎţlungilǎ = The Birdie-Stretcher

Gerilǎ = Frostbiter

Ochilǎ= I, Eye

Greuceanu = Hardy Smith

Roş împǎrat = The Bloody Emp’ror (accent scoţian)

Zmeul = The Obnoxious Kite

Prâslea = The Stripling Prince

Talpa Iadului = Helluva HighHeel

Baba Cloanţa = Grandma Beeky

Calul Nǎzdrǎvan = The Naughty Steed

Gheonoaia = The Winged Wyrm

Zâna Cea Bunǎ = The Curvaceous Fairy

Abtineti-va de la comentarii unde observati inadecvarea si adaptarea aproximativa.

Daca aveti variante impartitoare de zambete va invit sa va desfasurati prin comentarii.

Altfel, noroc bun si aere conditionate (mai putine aere si mai multe ozoane!),

Pustnica de serviciu

Gone south

2007-05-30T20:17:00.000+03:00

for the summer...

Stapana piticilor e temporar in salbaticia Lacului Tei pustnica intre carti si notite unde isi va pregati gandurile pentru diverse examene si va posti in lipsa de gaze si apa calda casatorita cu piciorul fierbatorului in coasta tablourilor abstracte si ale stramosilor care privesc morocanosi de pe perete.
Vor urma vesti din pribegie scrijelite pe laptoape si chiar si-n culmi de poala. Si-apoi banui c-o sa fie mai multa liniste decat de-obicei.
Si totusi raman cu o singura intrebare smulsa din sufletul lui Holden:
- So where do the ducks go in the Winter?
- Habar n-am, dar vara, gastele (doua la numar chiar) se muta-n Lacul Tei.

Ate proxima, entao!

Cimitirul vesel

2007-05-28T10:53:00.000+03:00

Mi-a picat fisa ca ar fi dixtractiv sa impung blogocercul cu una bucata leapsa.
Ea va ticai in felul urmator, doua randuri si-un piscot:

Ce v-ar placea sa vi se scrie epitaf cand va stramutati pe plaiurile vanatorii eterne?

Adecatelea poate va veti imbaia in cuvinte cu multe litere si cu -are la sfarsit care aduc a afectare elogioasa (i.e. whether 'tis nobler in the mind to suffer/the slings and arrows of outrageous fortune) sau veti fi laconici si modesti (to die: to sleep) sau poate va veti plimba limba-n gura sa ne dati o bucatica de intelepciune sau veti merge pe varianta comic relief unde pietrele de capatai de la Sapanta imparatesc cu bufoni si pui de lele? Eu sunt o mata curioasa (banuiesc ca stim toti urmarea...)

Arunc mata in ograda: Monikaaai,Zazelnitei,Luciatei ,Bidonville-ului, Hiacintei, lui gavagai, gramosilor si cui mai pohteste la un asemenea exercitiu pre-mortem.

Vonnegut a facut in felul urmator:
"Black jailbird. He adapted to what he had to adapt"
"Not even the creator of the Universe knew what the man was going to say next/ Perhaps the man was a better universe in his infancy/"
"You are not entering the city of brotherly love"
"Please do not disturb!"

Si cireasa de pe tortura
"Somebody [Sometime to Sometime] He tried."

Apropo, de asta sa va zic una bucata banc:
- Did you know that lawyers are good people veeeery deep down?
- How deep?
- Six feet under.

Paparuda

2007-05-28T09:50:00.001+03:00

Se apropie de noi bǎlţile... Bǎlţile cu picioare de fete mestecând în ele...

Bucǎţele smulse din nebunia
Despletitǎ cu miros de mac
Cu gust de burlan cǎlit
Ce-o faci searǎ de searǎ
Deltǎ somnului.

Paparudǎ, rudǎ,
Frunzeşǎ şi hâdǎ!

Sǎ le cuibǎreascǎ fustele în gǎoacea vântului
Şi tu sǎ le faci cu ochiul cel spuzit de picuri dulci.
Din frunze ude cânte ele legǎnat
Hora picioarelor de fete mestecând în bǎlţi.

Joacǎ, joacǎ, bǎiete!
Vântu-ţi zboarǎ râu de plete!

Potoapele de vorbe prelingǎ-ţi-se prinse
între trǎznete şi acoperisuri
gǎurite de şuvoaie
şi şuviţe de ploaie.

Cârnǎ frunzǎ, fatǎ manzǎ!
Strâmbǎ fatǎ, -n cap galeatǎ!

Vino sǎ-ţi aşezi obrajii
-n cercurile ameţitoare fǎcute de
picioare de fete din bǎlţi

Zi-le, mǎri, cu noroc,
ciur cu apǎ-n iarmaroc!

Urechile-ţi scufundate-n sunetul mǎrii
prins între cochilii de asfalt plouat
haine curg, leoarcǎ botezat,
cu nisip dintre degetele

bǎlţilor de fete despletite
ce se apropie mestecând picioarele
ploilor noastre.

Hop-ş-aşa!

2007-05-23T08:48:00.000+03:00

The Movie

[...]

The program for this evening is not new

You've seen this entertainment through and through

You've seen your birth your life and death

you might recall all of the rest

Did you have a good world when you died?

Enough to base a movie on?.

I'm getting out of here

Where are you going?

To the other side of morning

Please don't chase the clouds, pagodas

[...]

It's alright, all your friends are here

When can I meet them?

After you've eaten

I'm not hungry Uh, we meant beaten

Silver stream, silvery scream

Oooooh, impossible concentration.
(An American Prayer)

Ma intreb daca Jim Morrison stia romaneste unde cand ti-e foame si traiesti la marginea orasului poti chiar sa mananci bataie. What a lark, what a plunge!

Poza de copchil batut (desi nu-i chiar asa) e de Sally Mann

Cu limba de moarte

2007-05-23T08:29:00.000+03:00

Epitaful lui mandea
Si cand mi-oi odihni oasele-n tarana,
M-astept sa-mi rasara din nari caprifoi.
(adecatelea sau Mana Maicii Domnului)

Ciudat, dom' le, cum adica sa-i iasa o mana din nas, va veti intreba? Dar de-obicei nu bagi maini in nas?
Si cand le bagi, nu crezi ca mai tre sa si iasa, ca sa-l prinzi pe coate-goale asupra faptului? Asadar, vreu sa ma prindeti asupra faptului ca sa va mai si radeti cand mor.

Butoiul cu melancolie blegoasa

2007-05-22T08:49:00.000+03:00

Mi-a luat ceva pana sa ma hotarasc sa public asta. Joia de care-i vorba la sfarsit e tare indepartata...
Si, na, nu e exuberanta obisnuita injectata in text, deci poate ati vrea s-o sariti pe insemnarea asta. Without further ado tai cepul:

Pentru prima oara in aproape doua decenii din viata mea, m-am simitit batrana si uitata cu o pisica grasa in brate, intr-o camera plina de ambalaje pe care nu ma indur sa le arunc la gunoi caci imi aduc aminte de "ceva". Mintea mea arata ca o biblioteca in care zac clasoare uriase cu coperti slinoase de piele unde odihneste suportul vizual pastrat de la fiecare intamplare cu etichete dedesubt scrise in graba cu cerneala albastru petrol impodobite cu "captions" si "catchphrases" [titluri si cuvinte cheie] ale fiecarui moment ["The British are coming!", "Mure", "Vindem pitici de pe creier", "pe macara", "bagaj 1 sfert de ora, tren jumate, mare 5", "Olimpiada [insert oras here]", "Herastriada", "I won't Dance You to the End of Love" ar fi cateva exemple]. Fiecare zambet si fiecare potop de lacrimi l-am pus la locul lui constiincioasa [una din putinele lucruri in care sunt constiincioasa] si l-am tinut in mine mereu, strigand adesea catalogul unde cuminti au raspuns discutii intregi sau doar imagini fara cap sau coada.
Dupa introducerea tearjerking, sa ne intoarcem la pensie. La un moment dat rasetele mele spontane si garla de vorbe si gesturi s-au concentrat intr-o trupa de improvizatie.Cred ca nici unul din noi n-o facea din altceva decat placerea nemarginita de a juca si a fi spontani, de a simti ca "creezi" teatru, ca-i faci pe altii sa rada si ca "you can weave your own little interactive magic" cu publicul. Si mai ales ca si ei se simt parte din ceea ce faci tu. Invatam sa ne ascultam unul pe altul [altfel nu ne iesea nimic], sa inventam povesti credibile, sa nu ne folosim de trucuri ci de instrumente, sa luam mingea de la fileu si s-o dam de la unul la altul. O parte extrem de mare in viata mea a jucat-o teatrul mereu, dar atunci era centrul preocuparilor mele si am tras cu dintii sa mearga trupa in cel de-al doilea an de existenta cand mare parte din noi eram a 12-a, cand nu ne mai impacam ca lumea cu timpul si cand mereu se gasea cate-o scuza. Apoi si-a luat talpasita din peisaj din diverse motive trupa si cam toti ne-am raspandit pe drumurile noastre. Am trecut impreuna prin spectacole, bune sau proaste, zazanii sau dezbinari, imprieteniri si fratii de cruce. Si nu pot zice ca astea nu m-au schimbat si nu mi-au lasat destule aventuri de pus in clasor. Ba chiar mi-au adus una dintre cele mai misto vremi din viata mea.
Momentul datorita caruia simt cum ridurile de sub ochii mei de "16 ani pen' totdeauna" sau cositele mele albe si-au simtit desuetudinea, e faptul ca trupa veche se strange sa faca un demo pentru urmasii nostri din Cosbuc joia asta. Si eu n-am sa pot sa fiu acolo.
Si "hei, tramvaiul meu" se-ncheie aici amar ca vinul pelin sau lingurita de chinina inghitita cu putin inainte de a scrie postul. Atarnache de profesie am fost, atarnache am sa raman mereu cu voi, la intrarea actorilor cu flori, in scaunul din randul al patrulea din centru cu ochii inotand in lacrimi, cu zambetul radiind in ochii vostri cand iesiti la aplauze, cu noptile pierdute in dosul pieselor si cu legitimatia falsa de la FNT in buzunar.
Do You Remember The First Time? [A wee bit of the ol' ultraviolence via Pulp and my predilection to track melancholy in pulpy tones].

Gosto de...

2007-05-20T23:37:00.000+03:00

Ca nu mai completasem de mult lepse... si mi-era dor de si mai multa prosteala. Primele 10 cautari pe guglea (tm Gogu Kaizer) cu Meri gosto de fazer isso e isto...

Meri Likes to Read the Paper (hauleau, pacatele mele... da' eu nici vorba de-asa ceva...)
Meri likes to go to movies, read books, and sing a lot! (din pacate pentru urechile vecinilor, apropiatilor, pisicilor si celor de-ai casei, DA!)
meri likes to play with her computer and create weird sounding songs (adevarat, adevarat graiesc...astia-as Poirotzii netului)
Meri likes to sneakily write poems does NOT mean that I'm an elf! (nu chiar sneakily... adica nu e ca si cum as avea un blog numai pentru scopul asta... aaah acum *lumina alba izvorand dintr-un pix* cu Will Smith)
or stunt pods as meri likes to say (imi plac cuvintele tampite... o, da!)
Meri likes to say. "A supertanker needs 16 nautical miles to reverse course. An Eskimo can do it on the spot." (scoateti CIA-eii din tufisuri... marturisesc...!)
Later edit:
Meri likes strange things, colorful boots, hats, terrorists who can use their enemies' fears against them, hiding his scarred eyes (apropo de teroristi, huzzah!)
Si cam atata a gasit guglica de la colt! :P

Sa nu-l lasam totusi pe gogusor fara 10 cautari adevaratnice, adaug urmatoarele:
Meri likes to walk barefoot in the rain especially into big poodles
Meri likes to wake up waaay before the whole world to listen to the morning
Meri likes to eat icecream with a silver spoon and her smear it round with two of her fingers
Meri likes to buy flowers for her friends [guys included] when they least expect it....

And
Meri lives to/loves to climb trees to the very top. To see what she can see...

Ma voi intoarce maine dupa ce diger una bucata leapsa a Kolonelului...

Piticul Morocanila

2007-05-18T18:01:00.000+03:00

Apai tre' sa zic cu manusita pe inima ca-s copil de la muma-sa si bunica-sa citire cu septe ani de-acasa (nu de la casa de copchii) ca mi-e tare greu sa nu zic "multamesc" cu una din cele doua variante de mimica & gestica:
a. privire smerita plecata in pamant si voce subtirateca susurand multamul
b. zambet larg pana la urechi, ochi de caprioara mangaiata pe cap.

Caracteristice mie sunt scene de tip unu: O madama juna la voce, toapa la suflet cu toacele sale cuie, saibe, pioneze a pasit gingas pe degetelele mele incaltate in sandale de catarator si isi infige tarusul in carnea marelui meu degetel in autobuz. Incepe sa urle ca descreierata ca de ce-i stau in drum... In soc si durerile (mai ceva ca ale facerii) ce au urmat n-am putut decat sa-mi cer scuze cu lacrimi in ochi. Adica tzopissima doamna m-a impuns cu calcaiele sale si eu molaia bine-crescuta planetei nu m-am clintit din tiparul politetii si ne-ripostei.
Scena de tip doi:
Preamultumirea. Tind sa multumesc vanzatoarelor de la paine, lapte, unt si oo de doua, trei, patru ori....

Asta ca sa aveti boieri 'mneavoastra o imagine despre ce-mi puiaza mintea spalacita (tumble dry, cred) ca-s fasticita rau. (ba, obsedata chiar sa ma fac placuta).

Azi, insa, m-am gandit serios sa ma las de meseria politetii dragalase. The reasons? There are no reasons..who needs reasons when you've got heroines... Si ce mai eroine am avut eu pe cap...
Cadru-plan:
Madama umflatica coada de cal si mina de contopista ma urmareste de la distanta cu ochi de vultur cand cercetam her wares cu interes si placere in cautare de plocon de ziua unei pretine. Ignor privirea de justitiara cu matura si ma decid sa-i calc taramul... Mare greseala!
-Nu poti intra! intoneaza cerbera pe un ton numai lapte prins si fiere.
- Nici o problema dar nu trebuie sa fiti atat de nepoliticoasa.
- Ce? Eu? Nepoliticoasa?
Intermezzo in care ma indrept din nou spre genti si ma hotarasc asupra uneia in graba eterna in care ma aflam si ma reped spre cerberica contopista.
Cand ma vede, cu o dragoste indicibila:
- Pleaca de aici. Ce cauti...
- Pai daca vreti sa stiti chiar vroiam sa cumpar o geanta...
- Da, sigur! (se vede treaba ca nu-i oferisem pe tava viata mea...)
Ma enervez si plec...
Dar aud peste umar in barba (caci, da, firele se iteau ici colo)...:
-Proasta dracului!
(#$%%^&**^$#$ La dracul, omule, mii de traznete!)
Intorc suav capul si intreb pe vocea cea mai politicoasa:
- N-am auzit ce-ati spus... ati putea sa repetati? Chiar nu v-am auzit...
Liniste.
Imi venea sa-i baigui o rautate de genu':
- Unora le place scoala, si altii ajung pe taraba.../ la taraba... !

Ei, si vedeti problema mea? Nu era mai bine daca-i ziceam fo' doua? Umilinta prin politete e eficienta, dar cea jignitoare e mai satisfacatoare.

And the day was (en)s(l)aved thanks to the Powerpuff Girls!

P.S. Trei ore mai tarziu cand m-am dus sa cumpar geanta (geanta n-avea nici o vina) n-a avut curajul sa mai dea ochii cu mine si a trimis un acolit de la taraba apropiata.

Lalaiala begins

2007-05-16T11:09:00.000+03:00

Am un nou pitic pe incretitura:
Negro Spirituals.
Stiam de mai demult ca-s incredibile, ritmate si usor de cantat asa ca m-am chitit sa le aprofundez.
Doar soul-ul, blues-ul, jazz-ul, funk-ul si multe altele isi trag seva din ele.
M-au palit in moalele capului coloana sonora de la O, Brother Where Art Thou? (care e cea mai misto coloana sonora pe care am auzit-o ultima vreme, plecaciune!) si m-am intors acasa la baiatul Louie si Cartea Sfanta (care mi-a leganat primele cuvintele lalaite... Gagaaa Mozaz...[asta si gebek jojo! de la Bitalsi]).
Cu cat aflu mai mult va impartasesc ca sa va bucurati si boieri dumneavoastra de pseudo-recenzii facute de mana merinoasa.

Nota: Nu se vor exacte, instrumentatoare, pricepute sau bogate in cunostinte. Puietii recenzisti vor doar sa le aruncati o urechiusa si un ochisor (vorba bancului: daca nu mananci bataturica, nu capeti nici ochisor) pe la tusele de culoare care mi le inspira (nicidecum profesioniste, mai degraba carpelnite, facute dupa ureche).

Menajera la Menajerie

2007-05-13T23:34:00.000+03:00

Locuiesc intr-o menajerie de sticla. De la camaruta mea intesata cu tot felul de roti pentru hamsteri, margele de sticla, poze colorate si alb negru si turnuri de carti infasurate in valuri de haine se incepe numaratoarea chiliilor din conacul din Dame du Roi. In camaruta de pe colt geamurile curg si fac giumbuslucuri ca oglinzile nastrusnice de balci, sub geamuri intr-o dezordine caracteristica clanului contrarian, se bat intre ei bujorii cu macii cu iasomiile cu irisii cu lacramioarele cu vitele nobile de burlan si cele iederoase de gard care mai de care sa ma vrajeasca cand mijesc ochiide cartita de sub plapuma.
Si totusi menajeria mea e ca un ochi de televizor. Nu e fir de perdea ca sa ma fereasca de diversii Big (si small si medium) Brothers and Sisters care "ochii-n fata si-i baga, stateau ca la cinemaaa, da' nici unul nu platea".

Acum, n-are rost sa neg am bifat pe raboj urmatoarele de nenumarate ori: rochie albastra, dantuit in chicere desnude, ca perdea tesuta nu prea am avut in vecii stravecilor amin (despre perdea sufleteasca si draperie corporala, povestea-i totusi alta, una care mai cu seama cade in falduri grele si bogate mereu. Uneori se mai ridica cu alcool. Dar shhh!). Si totusi mereu ma deplasez prin camera taras-grapis, ca un sacal, pe vine de parca as cauta ceva pe sub dusumele... Ma joc de-a v-ati ascunselea cu corpul meu de la calculator cand trece postalionul 331, adastez cu cartea in dulap, rosesc prosteste la cate un fluierat de mahala sau injur cu barbia ascutita amenintator privirile curioase...
Cateodata insa merg semeata cu privire de cadana si cu unduire de buze, ca in Purificare de Sarah Kane (unde Maria Magdalena statea la un moment dat intr-un cub de plastic transparent pe scena), ca si cand, cu ochii impietriti si nasul in vant, transformata deci in personajele noastre opuse de Teatru Sport, m-as imbraca in hainele cele noi ale imparatului si nimeni nu vede ca-n dosul esarfei petrecute dupa gat, in dosul aerului de vampa, turnata in peretii de sticla ai camerei sta aceeasi fata a noastra cu ochii in pamant si ii lungi, care vede lumea doar cu coada ochiului si la adapostul noptii de ganduri.
Locatarii menajeriei de sticla nu s-au gandit nicicand ca ar putea:
"Dar piranda s-a gandit Si-a pus taxa pe privit. A fost mare tragedie Da' bani a-nceput sa vie"
Si eu n-am incercat nicicand sa-mi mituiesc muzele, sa-mi iau personajele cu salariu de zbantuiala, sa-mi angajez stilouri, cumpar vorbe la borcan sau sa-mi cioplesc o cutie a milei pentru spectatori!
Exista doua explicatii desigur:
1. nu prea le am cu plasa de prins cuvinte (Se vede catifeaua rosie de la scaunele din sala oare? Baiete, adu lanterna!)
2. mi-am atarnat la sa nitel cam multi saculeti cu lene si magarusul meu a cazut in genunchi.

Dar la urma urmei intre orele 8 dimineata si 4 diminetei urmatoare (intre 1 - 5 se cheama madrugada la portocalezi) azvarl cu ganduri in stanga si-n dreapta. Si-s gratis. Apelati cu incredere la menajeria ganduri fugite de-acasa si sarite de pe(trecute) fix.

*Poza smulsa de mine din dogoare prin bunavointa bunului Proclet*

Paradise News

2007-05-08T12:09:00.000+03:00

Fiica ratacitoare se intoarce. Faimosul sequel la Fiica Ratacitoare si prequel la succesul lampoonian Motivarea Absentelor.
Imbracata precum o Lara Croft aterizata in Hair si inarmata cu chef proaspat de scris:
Between the pen and the paperwork There must be passion in the language Between the muscle and the brain work There must be feeling in the pipeline.

Oricum mi-era tare dor de scris care pana la urma a batut bariera sictirului si a facut knockout lipsa sucului de la tzatza netului... (clicknet te iubim, noi ca tine nu gandim). Asa ca mi-am legat parul in codite, am bagat in buzunare toate panglicile si hainele de vara, sandalele si zambetele sucare si-am pasit cu voie buna si bastonul fluturand inapoi la blog.
Ouaf, exilul a luat sfarsit.
Vestile se prezinta in felul urmator:
- Fuse desfrau total in Valceaua Hobitilor (copirait la domnu' cu maimuta, se stie el). Cu repaos binemeritat, iarba taioasa si preaverde (superlativ absolut), coronite, fuste in vant, mancare dezghetata la burdihan, piept de pui in ploaie, picioare goale, votca in flacari pe-o farfurioara, varii jocuri de carti si vilegiatura in floare.
- In camera Alisei se infiinta ceva ce-ar dori sa fie rafturi de pervaz unde s-au infiintat teancuri: 1 bucata pervaz juma' pentru carti de citit si miscellanea, cealalta pentru carti fara de care subsemnata n-ar putea pleca de-acasa.
- Si anul cesta isi facura aparitia cei dintai maci in gradina prin bunavointa lui pater familias dupa plimbare pe camp... Biroul merinos este scaldat in ei si inima-i danseaza pe buza vasului in care stau dimineata de dimineata.
- Muza Cheflia si-a intors faldurile spre mine din nou. Gandurile piticilor de pe creier s-au transformat in pitici de gradina. Adica madam Cheflie ti-e mare gradina!Aviz iubitafizicienilor!

Bucataria, c'est fini, mes amis! Comedia n-are sfarsit! (Adica that's not all folks).

Comic relief

2007-05-06T14:19:00.000+03:00

Banc inspirat de o insemnare de-a lui gavagai:
Pe vremea impuscatului la macelarie, stiute fiind conditiile din vremurile de aproape de apusul regimului, dialogul se desfasura in felul urmator:
- Domnisoara, gheare de gaina aveti?
- Avem.
- Dar, domnisoara, cap de porc aveti?
- Avem.
- Si totusi limba de vaca aveti?
- Da.
- Doamne, ce monstru ingrozitor trebuie sa fiti!

Opium

2007-05-06T08:42:00.000+03:00

Toata tevatura asta cum ca omul modern se sustrage poalelor divinitatii si nu mai canta in strana/struna bisericii decat din an in Pasti (cand pirotehnistii isi plescaie barfele in curte printre mii de corpuri straine), n-are decat una bucata justificare. Oamenii au stramutat obiectul afectiunii religioase catre alte taramuri. Indraznesc sa afirm ca l-am descoperit acum niscai saptamani.
Se numeste religia pe card. E lesne de inteles din cauza formei de marketing avansate: accesul la lacasele de cult facil si fara prea mari rigori sau coduri sartoriale (abolirea basmalutzei si vestmintelor decente). Enfin peretele din care curg bani e accesibil numai celor alesi (The Elect), celor care poseda card!
Si, mari, ce cozi vartoase se vad diminetele... ma duc cu gandul la putinele amintiri pe care le am despre anume codoaie la care ma "neastamparam" (ca de astampar nu putea fi vorba pe vremea aia). Cum stau costumele ordonate cu pumni incrancenati, cu priviri evlavioase!
Cand omul ajunge la bancomat (caci asa se numesc locasele reprezentative ale divinitatii, Sfanta Banca impreuna cu partenerul dansei Sfantul Cont), isi arunca privirea spre icoana interactiva, ii atinge din incheieturi tegumentele numerotate... mangaie duios tastele, priveste plin de speranta, isi indreapta privirea spre geamurile cladirii de 15 etaje din clestar, apoi pleaca capul smerit si intinde mana (mai stiti ce spuneam despre mainile intinse?... asta chiar spune o poveste).
Daca dupa o vreme nu-i cad in mana niste bilete de iertare providentiala in diverse culori vii din plastic stralucios cu alte icoane pe ele... asa de suvenir (asta pentru The Elect), atunci privirea smerita se schimba intr-una imploratoare mai intai, apoi pumnul se strange, ochii se umbresc, obrazul se incrunta... in veacul nerabdarii (timpului, Morometii dixit) Dumnezeu e pret-a-porter ca altfel, ne gasim un altul dupa principiul "mix and match" ("combine and conquer)...
In momentul de furie contra divinitatii isi leapada pumnii si falangele in peretii plini de bani...
Si mai zice lumea ca razboaiele religioase se poarta doar in tari "necivilizate". (With a little help from our friends... our various oil-hungry friends...).
Intr-o zi de primavara un domn in costum negru cu pantofi cu gaurele si sosete albe... ingenunchea in fata unui bancomat. Isi apropia fata de icoana incastrata in sticla, icoana LCD (mai ceva ca cele miscatoare) si ii soptea cuvinte fierbinti... "Salveaza-ma, Doamne, de Sfantul Faliment, de overdraftul de la cartea de credit....!"
Avea dreptate Mos Marx.
Sau nu va fi deloc (insert bomba atomica here/incalzire globabala/strat de ozon fisurat pe alocuri...si alte chestii in care crede secolul nostru ^:)^).

Bâldâbâc!

2007-05-05T18:51:00.000+03:00

Cate-un pic, pic, pic... pentr-un concurs de creion de la Iasi am tradus niscai Eminescu obligatoriu si mi-a iesit ceva cam schilod, dar enfin...
Consider cǎ “traduttore, tradittore” este o maximǎ cât se poate de la obiect pentru orice traducere de poezie. La urma urmei, în poezie, mai mult decât în oricare alt tip de traduceri se comite o trǎdare a poetului şi a cititorului. Astfel poezia proprie-ţi este soţie, poţi s-o sculptezi moral, fizic, psihic şi formal cum îţi pofteşte inima, ca orice Pygmalion, dar poezia tradusǎ e cu totul altǎ poveste, nu este o poveste oficialǎ, de stare civilǎ, declarativǎ, nu-ţi este soţie ci amantǎ, în secret, printre tenebrele proprii şi iţele încurcate ale autorului. Constelaţia de cuvinte exacte care o formeazǎ nu-ţi permite prea multǎ libertate în aventura textualǎ, nu poţi s-o ciopleşti sau s-o îmbraci doar în haine plǎcute ţie, chit cǎ trebuie s-o iubeşti ca s-o traduci, trebuie ca schimbǎrile impuse de propriul filtru spiritual sǎ fie discrete, şi fidele cǎsǎtoriei dintre ea şi poet (dintre ea şi sens). Iertate fie-mi abaterile de la sfinţenia cǎsǎtoriei dintre poet şi cuvânt. Cred, totuşi, cǎ la poezie e ca la ecranizǎrile unor romane: imaginea despre personaje şi acţiune şi metaforele condensatoare nu pot fi niciodatǎ chiar cele din capul tǎu, cititorul, sau aceleaşi cu ale restului de cititori de partea regizorului. Iatǎ, deci, trǎdarea mea, sper, de proporţii mici.

Deepsea

The sea so deep under Phoebe’s pale ole gaze,

Clear like the sky so bright in her fair rays

Her bottom a whole world of dream-wrought glaze,

And on her rippled mirror-coat stars hang ablaze.

Come tomorrow – her majestic grace will go berserk

And her wondrous black gorge-world will shake

Clutching with her myriad limbs like giant rakes

Into watery graves – buried countries that will lurk.

Today she’s roaring torrents, tomorrow gurgling streams,

Harmony, neverending all bursting at the seams –

This is the seed of her darkened being, or so it seems.

This is the heart that’s pumping inside the sea of old.

For she cares not – about the feelings that we, mortals, hold -

Oh, stone cold, lonesome sea, oh, truth be told!

Amenintare

2007-04-14T14:17:00.000+02:00

Proclete, pregateste-te, te-astept cu flori in gara si inima colorata pe dinauntru la buzunar!
>:)
Cotropitorii copitati Inc.

Frica de poezie

2007-04-13T23:21:00.001+02:00

Tin strans in mine rigiditatea si respectul care te tine pe scaun cu gulerul scrobit zgariendu-te. Tin strans in mine frica de piruete. Canoanele care nu te lasa sa rescrii cu inima o poezie tradusa in lumea ta.
S-o scrii cu ochii inchisi din limba in care s-a nascut in mintea ta, s-o iubesti, ca s-o traduci. Altfel, monser, nu se poate. Nu se cade?! Nu, nu se poate. In poezie se cad acrobatii care cu cele secrete care cu cele pe fata (ca un ceas cu matele pe-afara).
Mie mi-e frica sa ma apropii de ea, as vrea s-o cunosc mai bine, s-o pacalesc cu minciunile mele obisnuite, s-o uimesc cu scamatorii de sens, s-o castig.
Uf, nu-mi vinde si mie cineva un pont cum sa scap de manierele astea care ma fac sa n-o iubesc ci doar s-o admir cu precautie ca pe un tapir intr-o cusca? Ca pe un zepelin...
Cand eram mica-mica faceam tot ce ma speria mai tare doar-doar m-o parasi frica si buna crestere in fata unui text...
Mi-e asa o frica ca am s-o omor cand ma apuc s-o decortic. Si daca ar fi poezia mea as putea s-o tai si s-o umflu asa cum ma loveste pe mine nebunia, dar
atunci cand traduci poezia altcuiva, si-o iubesti pentru asta, esti amantul ei, nu "the husband" ci "the lover", mereu miseleste si pe ascuns, cam ca Almasy si Katharine Cliffton.
Cand traduci in loc sa te iubesti pe tunuri, te iubeste printri ostretze...
Poate incerc sa ma impac cu rolul de amanta... La urma-urmei mereu colind printre tenebre, cand se ingana ziua cu noaptea...

Poza e o eliotzenie a domnului Erwitt

There is a crack in everything... That's how the light gets in...

2007-04-13T16:02:00.000+02:00

For the sake of bridges: Dylan Thomas si Leonard Cohen glasuiesc la unison.
Unul cu umerii cazuti si ochii pofticiosi cu mainile mari si celalalt tanar inecat
in bautura uitandu-se cu dispret la intelectualismul lui T.S. Eliot.

Leonard Cohen - Anthem

Light breaks where no sun shines
by Dylan Thomas

Light breaks where no sun shines;

Where no sea runs, the waters of the heart

Push in their tides;

And, broken ghosts with glow-worms in their heads,

The things of light

File through the flesh where no flesh decks the bones.

A candle in the thighs

Warms youth and seed and burns the seeds of age;

Where no seed stirs,

The fruit of man unwrinkles in the stars,

Bright as a fig;

Where no wax is, the candle shows its hairs.

Dawn breaks behind the eyes;

From poles of skull and toe the windy blood

Slides like a sea;

Nor fenced, nor staked, the gushers of the sky

Spout to the rod

Divining in a smile the oil of tears.

Night in the sockets rounds,

Like some pitch moon, the limit of the globes;

Day lights the bone;

Where no cold is, the skinning gales unpin

The winter's robes;

The film of spring is hanging from the lids.

Light breaks on secret lots,

On tips of thought where thoughts smell in the rain;

When logics dies,

The secret of the soil grows through the eye,

And blood jumps in the sun;

Above the waste allotments the dawn halts.

Do not go gentle into that good night

2007-04-13T14:23:00.000+02:00

by Dylan Thomas

Do not go gentle into that good night,

Old age should burn and rave at close of day;

Rage, rage against the dying of the light.

Though wise men at their end know dark is right,

Because their words had forked no lightning they

Do not go gentle into that good night.

Good men, the last wave by, crying how bright

Their frail deeds might have danced in a green bay,

Rage, rage against the dying of the light.

Wild men who caught and sang the sun in flight,

And learn, too late, they grieved it on its way,

Do not go gentle into that good night.

Grave men, near death, who see with blinding sight

Blind eyes could blaze like meteors and be gay,

Rage, rage against the dying of the light.

And you, my father, there on the sad height,

Curse, bless, me now with your fierce tears, I pray.

Do not go gentle into that good night.

Rage, rage against the dying of the light.

Papierkorb

2007-04-11T21:44:00.000+02:00

The picture of the Meri Way (adecatelea drumurile [sale, poate] de tinerete al bloguitoarei sefe de pe tarlaua piticilor)
Curatenia de prima-oara (femininul orei...aia care trece incet si cu lesinuri...saruri pe la nas, conduri cu toc si funda, crinoline...)
Acu' doi ani buchiseam urmatoarele:

Samburi de scorbura

Ana avea o scobitura in mijlocul claviculei.Acolo isi tinea degetul cand nu avea buzunare. In restul timpului era tapetata cu toate comorile si resturile aurii. Scorbura continea: bilute chinezesti, biletele de la colega de banca, causul linguritei de botez, cocoloase de martipan, fire de martisor, agrafe in forma de scoica, nisip de pe stanci, cozi de vaca domnului, picaturi de mercur din termometru, banuti de ciocolata cu fata reginei, poze cu flamingo verzi, butoane de la tastatura, fire de par legate cu elastic pentru borcan, cioburi cu model de anvelope goodyear, fulare, nasturi cu litere si servetele pictate cu pesti, mine de creion 0.5, mustati rasucite, flori artificiale, sticlute de parfum pline cu miere, pensete pentru scosul unghiilor, fasii de film alb negru developat, oameni de pe fasiile respective, magneti pentru cerceii mamei, linii frante pe foi dictando, petale de brusture, cili de omida, broderii pe matase roz infatisand pisici siameze, dinti de furculita indoiti in spirale, pete solare, cuie portocalii cu picatele, coji de nuci, urechi de maimuta uscate cu foehnul,arcuri de pix, panglici de la palarii cu fructe, ochelari de muselina, benzi de magnetofon pe care erau insirati covrigei moldovenesti, lacatele de pe valizele unui parameci prinse impreuna cu scotch, lamele de microscop cu desene geometrice si iluzii optice, umori apoase in pahare de plastic, bucatele din ramele unor tablouri cu fete serioase, compot de caise cu samburi...

Tout ca veut dire: daca plantezi seminte de clavicula in pamant, rasar scorburi pleznind cu comori.

Recomand cu pumnii stransi la gura, o imbucatura dintr-o anume descriere din Roman Teatral a lui musiu Bulgakov. Una care valtzeaza printre firele mele de neuron ever since. Hausaufgabe, stimati cititori, cautati oul de pasti prin iarba foilor acestuia. Je vous en prie. Adica in genunchi.

Acompaniamentul flicaresc

Thumbelinul...

2007-04-11T18:41:00.000+02:00

Motto-role:

"Mic ca un scaun, mic-mic ca un scaun..."

Aş vrea sǎ scriu o carte micǎ şi chealǎ, dar cu coperţi groase şi pline de crestǎturi atente. Cartea mea cu calviţie prematurǎ şi litere mari rǎsfirate între rânduri, ar avea un singur scop clar formulat de pe-acuma: (dar, hai sǎ vorbim tiptil cǎci dacǎ dǎm prea tare din unghiile de la picioare se trezeşte prichindeaua cu pricina şi declamǎ cǎ nu e vis secret... cǎ e viitor posibil, îşi ia titulatura de plan...enfin şi toatǎ cavalcada) *salve de salbe de tobe* apǎi sǎ ţinǎ închis între foştii copaci fǎcuţi pastǎ numele meu de fatǎ.Vai, doamne fereşte, nu pentru cǎ aş vrea sǎ rǎmân cunoscutǎ pe vecie sau imortalizatǎ în vitrina vreunei prestigioase biblioteci, turnatǎ în socluri prin holuri de facultǎţi, stând drepţi şi fǎcând şmotru punţi de lemn de cireş sau regǎsindu-mǎ în înjurǎturile bǎieţandrilor de liceu!

Ci pentru cǎ dupǎ ce cresc din pielea de fatǎ şi îmi rǎmâne numele mic, am sǎ-l uit şi am sǎ-l pun în paranteze (de egzemplu Honorina Mazǎre (fostǎ Lecca)). Şi cin’ ştie, poate n-am sǎ mai ştiu sǎ mǎ caţǎr în copaci sau sǎ mǎ strâmb la copii din autobuz, sau sǎ fug cât mǎ ţin poalele fâlfâinde ale fustei dupǎ vreun prieten strigând cât mǎ ţin baierele porecle şi cuvinte de sub limbǎ. Totuşi, dacǎ-l prind între coperţi de carte (care se ştie cǎ adǎpostesc nume şi aventuri cu duiumul şi le dau drumul doar când vreun brav cititor cu ceapǎ şi sfadǎ îşi rǎşchirǎ degetele asupra lor) am sǎ dorm împǎcatǎ cǎ dormiteazǎ acolo în fund de raft cu picioarele împopoţonate cu julituri şi vânǎtǎi spânzurate în gol peste cotoare, cu codiţele prinse cu elastic de borcane în dezordine şi rochiile rupte, faţa mânjitǎ bine cu noroi.

Între litere sǎ pǎşeascǎ micuţul nume plin de vocale şi dimineţi în picioarele goale intre cântece fluierate.

Goarna de dimineata

2007-04-10T13:09:00.000+02:00

Oh Mom, the dreams are not so bad
It's just that there's so much to do
And I'm tired of sleeping

[Hum hum vacanta si vin bun, hoinareli si tobogane]

Oh Mom, that man he ripped out his lining
He tore out a piece of his body
To show us his "clean quilted heart"

[And all I could muster to say was: Won't you spare a pound of flesh?]

Am avut dintotdeauna o slabiciune pentru Days of Open Hand si pentru Tired of Sleeping, ca, visatorii par excellence trebuie sa aiba si ei un imn, nu? Suzanne Vega, entao!

Gemahlte Papagalen

2007-04-10T10:08:00.000+02:00

În Cairo, pe aleea papagalilor de import, eşti bǎtut la cap de pǎsǎri aproape vorbitoare. Pǎsǎrile strigǎ şi fluierǎ aşezate în şiruri lungi ca un bulevard cu pene. Ştiam ce trib a cǎlǎtorit pe ce drum al mǎtǎsii sau al cǎmilelor, aducându-le în micuţele lor palanchine peste întreg deşertul. Cǎlǎtorii de patruzeci de zile, dupǎ ce pǎsǎrile fuseserǎ prinse de sclavi sau culese ca nişte flori din grǎdini ecuatoriale şi puse în cuşti de bambus pentru a pluti pe acel râu care este comerţul.Pǎreau nişte mirese într-un ritual de curtare medieval.

Stǎteam printre ele. Îi arǎtam un oraş care era nou pentru ea. Palma ei mi-a atins încheietura mâinii.

— Dacǎ ţi-aş încredinţa viaţa mea, ai scǎpa-o pe jos.Nu-i aşa?

Nu am zis nimic.

(Pacientul Englez, Michael Ondaatje. Univers, 2005)

(Adecatelea in titlu: papagal vapsit. Poza ciordita cu atentie de aic i)

Domnului Paciurea...

2007-04-06T08:20:00.000+02:00

Iote, natiune, in ce ma transform mandea la caderea noptii! The Jellicle Cats, zic!

You Are a Chimera

You are very outgoing and well connected to many people.
Incredibly devoted to your family and friends, you find purpose in nurturing others.
You are rarely alone, and you do best in the company of others.
You are incredibly expressive, and people are sometimes overwhelmed by your strong emotions.

What Mythological Creature Are You?

Franzele si corturi

2007-03-25T16:19:00.000+02:00

In filmele din capul meu [zilnic intre 06:30 - 08:20 si 20:00 - 23:00] s-a nascut ideea unei brutarii intr-un cort mare multicolor unde clovnii sa framante coca [ce mai batai cu aluat s-ar incinge], trapezistii sa modeleze baghetele de la 3 metri, aruncatorii de sabii sa le sectioneze ca gangsterii pe cei care pierd la barbut, mimii sa le dea cu faina [stergandu-se pe fata de resturi], suflatorii de flacari sa aprinda focul sub cuptor, fachirii sa-si ofere talpile de termostat, acrobatele cu caii lor coame impletite cu staniol sa poarte pe umeri lungile palete cu coci decupate, sa pluteasca in mirosul de miez abia scos din cuptor fierbinte, pitulat in test. Femeia cu barba sa impinga carucioare pline de colaci si de japoneze, de polonezi pictati cu sirop, de covrigi plouati cu susan si mac [toate buzunarele ei sunt ticsite cu miros de paine calda si paini inghesuite i se itesc din san. Barba e acoperita de firimituri si resturi din coji de paine, chifle pe jumatate mancate ii atarna de maneci.
Piticii se incurca printre picioarele clovnilor cu pensule sa unga cu ou colacii, sa verse sirop fierbinte, sa lege formele cu maini mici si dibace, cu incheieturi invizibile.
Elefantii sa se aseze in genunchi pe spatele lor, in adancitura spatelui se nasc painile framantate.
Madam ghicitoarea si-a schimbat turbanul cu stele din tinichea cu unul alb din elastic, cu obrajii ei rumeni si buzele ei ca niste saci calzi pentru dintii crem, care stralucesc in soare din loc in loc, imparte pe deasupra tejghelei franzele cu mainile-i butucanoase si nesfarsite, unghiile-i taiate patratos rosii crapate.

Clientii isi umplu sacosele si isi lipesc nasurile prin crapaturile cortului in intestinele comediei de la brutarie. Acum isi ranjesc complice toti: Panem et circensis. Ba chiar paine calda si circ pe gratis.
[Daca nu i-ar lua pudelul cu farfuria pe nas si covrigul in coada la trei pazeste n-ar mai pleca aburul boulanger].

Corcovado

2007-03-25T15:55:00.000+02:00

Num cantinho um violão
Este amor uma canção
Pra fazer feliz a quem se ama
Muita calma pra pensar
E ter tempo pra sonhar
Da janela vê-se o Corcovado
O Redentor que lindo

Quero a vida sempre assim
Com você perto de mim
Até o apagar da velha chama
E eu que era triste descrente desse mundo
Ao encontrar você eu conheci
O que é felicidade, meu amor

Copchilarisme

2007-03-24T15:48:00.000+02:00

Ca sa nu mai raman repetenta si anul acesta, am inceput operatiunea "Supt Deget" conjugata frumos cu "a da in mintea copiilor". Daca ma gandesc bine, comparatia intre mintea mea si una de copchil ar fi cam jignitoare pentru copil si nivelul avansat de cunostite pe care eu cu siguranta nu le posed, astfel anunt schimbare de sintagma in "a da in minte de meri".
*fata de copchil pierdut in magazinul de dulciuri in sectorul martipan*
I give the floor to Ana Blandiana (surle si trambite si caraitoare):

Orchestra din cada
de Ana Blandiana

Doamne, ce trasnaie
E la mine-n baie!

N-ai sa gasesti niciodata
Ceva mai ciudat,
Pamantul in lat
De-ar fi sa-l cutreieri:
La mine in cada
S-a instalat
O orchestra de greieri!

Sa vezi comedie:
Nimenea nu stie
Cum de-s acolo,
Dar cert e
Ca interpreteaza
Si numere solo
Si concerte.

Si, mai ales, e evident
Ca formatia e pururea treaza.
Daca are talent
Nu se stie,
Dar e sigur ca are insomnie.
Abia pun geana pe geana,
Ca incepe o soprana,
Acompaniata de o darabana;

Abia adorm usor,
Ca se dezlantuie un tenor,
Acompaniat de cor;

Nu apuc sa visez ceva,
Ca se porneste o geampara;

Si nici nu dorm o ora,
Ca se incinge-o hora.

Si de-ar canta mai incet, bunaoara,
Dar nu-i orchestra, e o fanfara!

Spuneti-mi ce-ati face voi
Cu-asa niste artisti de soi?

Eu, in urma unor lungi discutii,
Am gasit mai multe solutii.

Prima (umilitoare si greu de facut):
Sa ma mut.

A doua (simpla, dar nesigura): sa le ofer
Un somnifer.

A treia (costisitoare si cu neputinta):
Sa le gasesc o alta locuinta.

A patra (iluzorie, dar plina de umor):
Sa-i plasez la un ansamblu de folclor.

A cincea (dificila si ironica):
Sa-i invat sa cante muzica simfonica.

Si ultima (daca nu se lasa in nici un fel dusi):
Sa fac un dus.

Unde fugim de-acasa

2007-03-24T14:33:00.000+02:00

Saptamana viitoare pe joi si pe vineri
Mandra contrara, neam de beginneri,
Se deplaseaza cu foi si scame,
La un concurs de integrame.

Na, c-am mintit, nu-i chiar asa,
Baroaneasa de Munchausen (sic!) dansa era:
Isi ia geamantanul, face schimb de alcov,
Si aterizeaza drept la Brasov.

Sa tie la fete sfintite de literatura,
O mica prelegere despre natura.
Ei, nu chiar natura cu iarba,
Zice ea razand usor in barba.

Natura, asadar, cea de costum,
Ce-ascunde de-a curmezisul poetului din drum,
Poeziei scrise, chipurile, pentru copii cuminti.
[Care nu-i chiar usa de biserica, dragi parinti.]

Asa ca a luat-o la pieptanat,
Ca orice incepator bine-intentionat,
A scos-o la hora pe madam Ana.
Cum care? Chiar doamna Blandiana.

Si la mezat sau produs in nestire,
Ca din copchilarie amintire,
Pe Mother Goose cu-a sa ostire,
Zambind in colt a nedumerire.

Le-am asezat intr-un castron,
Aliniate frumos cam ca la xilofon,
Pe cele care se ascund si dau si ton,
Pe cele care urla din amvon,

Care pe care despre politichie,
Despre motani de fabule din bagdadie,
Si le las sa mi se incurce printre picioare,
Si pe sub limba pe fiecare.

Ba chiar am scris si o lucrare,
Trasa de par si incropita la intrare.
Compusa pe genunchi, printre picaturi de mare,
Ca sa pot sa mai umblu nitel in multele goale picioare.

Baroneasa de Munchausen

2007-03-24T13:47:00.000+02:00

Cateodata uit cat din viata mea e inventie si cat e realitate. Piticii blogului astuia nu fac nicidecum exceptie.

Adecatelea ma pierd intre faldurile imaginatiei mele ca-ntrun cort caruia nu i-a ridicat nimeni inca betele.
Ciudat e, ca indiferent daca stiu sau nu pe care dintre dalele amintirilor sau viselor calc, tot cald si bine mi-e. Si nu curg vopselele din tortul panzelor sau tantarilor transformati de bagheta mea iscusita (discutabil) in armasari pur sange.

Bof, c'est drole!

Enfin, sa le tragem o hora piticilor de cerveau ca implinesc 100 de posturi scrijelite din strafundurile incretiturilor. Mainile aliniate si stranse in palmele altora. Facem si-o friptea?

Cu putin mov!

2007-03-24T11:28:00.000+02:00

Asta ca sa fie clar la tot cartieru' ca mie mereu mi-a placut viata cu putin mai mult mov.
Si daca se poate niscai rosu.

Femeile lui Gauguin

2007-03-24T10:42:00.000+02:00

Erau chiar ele doua asezate vis-a-vis de mine in 331. La inceput le-am urmarit cu coada ochiului [facusem privirea de copil politicos & curios] si ma gandeam ce bine le sta cu inelurile sfarcurilor iesindu-le din toate culorile bluzelor, scaldandu-si urechile in cerceii rotunzi din cositor, in vorbele dezorientate cautand Piata Dorobanti cu ranjete albe dezvelite.
Cea din dreapta era mai in varsta si mai serioasa un fel de amestec intre o Frieda Kahlo si o indianca neinfricata, cu linii frumoase ale fetei in mijlocul careia tronau ochiosii ochi inconjurati de piele oachesa si de miscari smeade. Negri ca fundul unei fantani pe sub ghizdul atent desenat. Pe varf de deget isi tinea unghiile murdare si galbene. Degetele le tinea frumos si osos incheiate stranse in jurul unui bilet alb si nepotrivit cu semetia ei. Daca ma gandesc bine ea ar fi trebuit sa taie bilete, sa puna taxa pe privit. Par negru ca pana corbului, cazut pe umerii ei de patruzeci de ani in jurul barbiei ascutite de niste buze desenate cu un toc de caligrafie pe pielea-i maslinie sanatoasa, ireala, bronzata.Sprancene perfect trasate si maini murdare prinse intr-un corp prelung si ascuns intr-o fusta rosie cu pasari albe.
Cea din stanga, tanara cu ochi indrazneti, da lectii din varful limbii, e mandra si-si dezveleste pietricelele dintilor de parca ar canta la xilofon. Isi freaca mana de urechea din care ii curg cerceii in forma de cercuri din tinichea pestrita, cerceii vor sa-i iasa din ureche, vor s-o lase in naivitatea indienilor care nu s-au lasat cumparati cu margele ["let's buy this place with beads, huh?"].
Infipta si pusa pe cucerit lumea noua da din cositele impletite cu ata rosie din par negru nesfarsit si isi tine cu mana camesoaia alba si cazuta, basmaluta ce i-a ajuns colier in jurul gatului si salba cu banuti lipsa. Intre buzele ei s-au pitit nerostite cuvinte de copilarie si vorbe cuminti ca niste ciorbe uriase secrete, ca izvoarele din pesteri.
Pielea le miroase a fum, a linguri de lemn si a caldari cu manere ciuntite. Privirile li se impletesc ca ciocane si nicovale si soarele le joaca intre dinti printre petecele de piele pupata cu sarg de acesta din urma.
N-as vrea sa-mi mai sara de pe buze vorbele care le spun ca Piata Dorobanti e la prima.
"N-am nici un leu", zice cea mai in varsta!
Normal, ca la voi in Tahiti nu se poarta leii.

Mai si radem

2007-03-18T11:34:00.000+02:00

Domnule Plesu,
Va multumesc ca ma faceti sa zambesc in gura mare de sa ma auda vecinii, sa intre la idei.[Stiti au si ei o viata trista si goala far' de palniile de ascultat la pereti]. Ca tot articolul e despre ce invatam chiar inainte sa mergem pe doua, sa mergem la doctor, ma duc apai sa ma caut prin papusoi.

Citit azi in Dilema Veche urmatorul articol:
Nici asa, nici altminteri
Tara lui Caraion

Asa cu rusinea preluarii si blogarismului de joasa speta, totusi, doamne si domni va urez pufneala placuta.

Si pen' ca imparteau juma de pagina reproduc acilea si mica interventie dinesciana:

cu dilema la croitor

Ce parere aveti despre ipoteza lansata de regizorul James Cameron cu privire la cavoul comun al Sfintei Familii, despre care se va transmite un film pe canalul Discovery?

Am sentimentul ca acest post de televiziune a fost cumparat de Dan Diaconescu si ca, dupa povestea insuratorii lui Isus Hristos, vom vedea la Discovery si partea a doua a divortului lui Petre Roman.

La mustaceala, monser, ca-i ocupatie serioasa!

Poza de pe PostSictir

La crapat de cap de zi!

2007-03-18T10:07:00.000+02:00

Mi se pare ca am cam uitat sa impart din muzica mea de cand se ingana ziua cu noaptea. Pe dig la 2 mai [pe digul vechi de la cherhana] asezata poponet pe bucatile de beton sarate si reci cu ochii pironiti pe cer in urechi mi se cuibareste doar un singur lucru: An American Prayer. Cu Jim sopotind vrajile pe jumatate nascute, ca un saman in mijloc de valuri cu limbi de spuma intre dinti. Ma intreb daca fara rugaciunea lui de poezie ar mai rasari vreun soare, s-ar mai rupe vreun nor si linistea cu urme de pescarus pe plaja si-ar mai cerne esarfele acolo la capul Bunei Sperante si a nuntii dintre noapte si ziua, ca un carut cu roti patrate.
Cu mintea limpede citesti versurile lui Jiminy Morrison [ca un greiere cu umbrela] si nu intelegi nimic din cuvintele de magician, apoi le dai un cot scurt si porneste vocea lui si totul se leaga ca nojitele opincilor cand musca din carne, cu injuraturi printre dinti scuipate, cu invocari si incantatii si dintr-o data nu mai deosebesti visul de trezie si pe cer se nasc flacarui, se lasa cu sange pe autostrada nasterii de zi, mortii de noapte, visului dintre randuri.
Asadar nisipul se usca, piciorele reci se spala, cerul cernit isi intinde oscioarele si marea [se] casca ca o nascatoare de zi si de noapte ce este atarnandu-si de urechi cate-un soare ud si cate-un tatuaj cu barca plina de navoade. Am prins ziua deci in navodul meu cu casti, am momit-o cu vocea lui Jim.
Si toate cuvintele din postul asta sunt trase afara cu un patent ca niste dinti cand se inchide usa peste ei, sunt nascute de undeva dintr-o tara adanca unde nu s-a auzit de gura.

Ghost Song
by The Doors

Shake dreams from your hair
My pretty child, my sweet one.
Choose the day and choose the sign of your day
The day's divinity
First thing you see.

A vast radiant beach in a cool jeweled moon
Couples naked race down by it's quiet side
And we laugh like soft, mad children
Smug in the wooly cotton brains of infancy
The music and voices are all around us.

Choose they croon the Ancient Ones
The time has come again
Choose now, they croon
Beneath the moon
Beside an ancient lake

Enter again the sweet forest
Enter the hot dream
Come with us
Everything is broken up and dances.

Newborn Awakening
by The Doors

Gently they stir, gently rise
The dead are newborn awakening
With ravaged limbs and wet souls
Gently they sigh in rapt funeral amazement
Who called these dead to dance?
Was it the young woman learning to play the ghost song on her baby grand?
Was it the wilderness children?
Was it the ghost god himself, stuttering, cheering, chatting blindly?
I called you up to anoint the earth
I called you to announce sadness falling like burned skin
I called you to wish you well
To glory in self like a new monster
And now I call you to pray

Poza de la emilly

Gol-golut despre Quite Contrary

2007-03-18T09:12:00.000+02:00

Pozele cu mine in picioarele desnude mai tarziu. Pana una-alta am hotarat sa dezvalui sursa ungerii pe crestetul meu blogator de Merimeriquitecontrary.
Pe vremea cand piticii erau si pe dinafara pe covor, iar cei de pe creier nu se prea vedeau cu lupa, Bombitza [daca unii copii au capul patrat, al meu era sferos] auzea pentru prima oara urmatoarea poezioara:

Mary Mary quite contrary, How does your garden grow? With silver bells and cockle shells And pretty maids all in a row.

Si la prima coada de ochi ce i-o dai resemnat de pe covor, pare sa fie despre incapatosenia micutei Mary a carei gradinuta nu prea creste pen' ca in loc de ingrasaminte hranitoare si ape dulci in stropitoare o impopotoneaza cu niscai clopotei, scoici incochiliate si gagicute la coada la ceai. Nimic gresit acilea.

Dar, cum imi plimbam picioarele ostenite pe pamblica netistica aseara dau peste o explicatie dardaielnica a acestui catren incantator. S-apai Mary cea cu "nu" in brate este Maria Tudor cunoscuta sub numele de Bloody Mary care mi ti-i lua pe protestanti si mi ti-i punea la niste cazne de mai mare durerea printre ei. Si protestantii se intrebau cum de-si mai au loc mormintele la ea in batatura la Turnul Londrei deasupra carora cresteau floricele.
Silver Bells erau niste zdrobitoare de deshte intre doua suprafete metalice care se insurubau din ce in ce mai tare producand urlete de opera si confesiuni vremelnice. Cockle Shells nu sunt scoici, ba nu deloc, mi-s niste instrumente nu prea placute care se agatau de partile rusinoase ale corpului.
Iar donsoarele puse la rand pentru ceai de fapt, erau ghilotine deguisee, pen' ca numele dat primelor scurtatoare de cap era Maiden. [Femeile care trebuiau deci scurtate se luptau cu pumni, palme, dinti si urlete si calaii cei decent imbracati in negru si cu un topor in brate, trebuiau sa le fugareasca ca la hora. Asa ca, mai curat, mai uscat, a tasnit ghilotina]. Scurtandu-l si pe maiden de coada, in cantec s-au ales cu "maid" care stau cuminti asteptand dame bine si lorzi tradatori [sau nu] sa-si piarda capul [si la propriu si la figurat].

Serveste de exemplu, ca merinoasa should not be taken lightly. Cine stie ce idei imi vin si mie, sa implinesc profetia.

Muratura

2007-03-17T18:28:00.000+02:00

Mi-as cam mura picioarele intr-un val. Dezmortesc si eu cate-o unghie de suflet si dau din coatele napadite de pene printre ochiurile de soare din dos de termopan.

Pana una alta dezgop Frumoasa si Sebestia - Coboara-ti chicerele in mare.

Ease you're feet off in the sea
My darling it's the place to be
Take your shoes off curl your toes
I will frame this moment in time
Troubles come and troubles go
The trouble that we used to know
Will stay with us 'til we get old
Will stay with us 'til somebody decides to go
Decides to go

Soberly, without regret, I make another sandwich
And I fill my face, I know that things have got to you
But what can I do?
Suddenly, without a warning
On a pale blue morning
You decide your time is wearing thin
A conscious choice to let yourself go dangling
Hovering
It's an emergency
There's no more "wait and see"

Maybe if I shut my eyes
The trouble will be split between us
People come and people go
You're scouring everybody's face
For some small flicker of the truth
To what it is that you are going through, my boy
I left you dry
The signs were clear that you were not going anywhere
Anywhere
Save for a falling down
Save for a falling down
Anywhere
Anywhere
Save for a falling down
Everything's going wrong

Later on, as I walked home
The plough was showing, and orion
I could see the house where you lived
I could see the house where you gave
All your time and sanity to people
Then you waited for the people to acknowledge you
They spoke in turn
But their eyes would pass over you
Over you
Who's seeing you at all?
Who's seeing You at all?

Etimologheea 1

2007-03-08T17:04:00.000+02:00

Adecatelea despre dezghiocarea imaginara a cuvintelor. Victima despuiata la litera goala este expresia "fir de tort".
fir de tort = expresie idiomatica exprimand [scoate fara doar si poatele ala din gat, monsieur] o portie de tort minuscula. O ciuguleala. Imagine definitorie: Dama rafinata frantuzoaica, nas coroiat, ochi negri, corset taille de guepe, par tuns scurt, palarie cu boruri largi neagra, rochie de Audrey Hepburn. Dama cu pricina stramba nitel din nas apoi se apleaca catre farfurie unde vedem o urma vaga (care ar putea fi luata cu o penseta) de torta de socolata. Brava gourmetesa o insfaca cu gratie si... nu mai ramane nici fir de tort.
[Acesta din urma fiind un test lingvistic valid/asociativ cum ne-a invatat pe noi Madam Pussy]

Asadar, va invit sa continuam de-alungul acestui idiom, sa ne chemam in capsor imaginea unui tort cam atos (din piept de pui lasat prea mult la cuptor, sau din fasole batrana si cu dintii de lana, ba chiar dintr-un pulover mancat de vreme, cu ochiuri lipsa din care se itesc ite (asta cu ite in alt episod). Luam din acest minunat tort un fir mai la indemana si tragem, pana se desira maica.

Sugerez imbogatirea vocabularului zilnic cu urmatoarea expresie:
"a se desira ca un tort" = rezultatul actiunii de a fi tocat la cap [a desira tortul = a-l transforma in multe farfurioare continand imaginea de mai sus]
Ex: Gigi se desira ca un tort dupa a treia runda de cicalieala conjugala.

***Va urma***

Ironia, bat-o vina!

2007-03-07T10:25:00.000+02:00

Ce-ar fi ca din cand in cand
In loc sa ne rareasca parul
Si sa incarunteasca
gandurile pe crestetul capului.
S-o ascultam pe dansa?

Ca altfel decat prin ironie,
E din ce in ce mai greu sa
respiram printre zambete de
vata de zahar
si planeta pusa la rotisor.

Asadar sa-i dam cu Republica Mioritica.
Cu marea, cu sarea, cu unica
(ziceti voi: A, da, bine!).
Da, da.
Ada vine.

Ars patetica

2007-03-07T09:45:00.000+02:00

Sunt o maidaneza de tobogan.
Un copil de sotron.
O fetita de mingi.
O sandala de nisip.
O inghititoare de valuri.
Un pitic de ciment.

Sunt o poeta vagaboanda.
Un stecker de acoperis.
O prinzatoare de scame.
O hoata de buzunare goale.
Un om in patru labe.
Un pahar plin cu ziare.

Sunt o macara de gradina.
O nebuna de trefla.
O stergatoare de urme.
Un horn la calorifer.
Un evantai cu surprize.
O guma de mestecat tare.

Si cand scriu,
Totul devine adecvat,
Compartimentat,
Zurliu si feroce.
Ca un vierme de matase
Neascultator si rusinos.

De fapt pur si simplu sunt
Si pur si simplu scriu.

De subsol, de boxa, de catacomba...

2007-03-05T12:54:00.000+02:00

Sunt o fiinta nerecunoscatoare.

Domnisoara cu[r]tezana mi-a facut marea onoarea de a ma da la gazeta de perete cu insemnarea mea despre seducerea fara urma de scrupule a unei carti. Ii multumesc cu preaplecate temenele pentru un gest cat se poate de gentil si magulitor. In plus, ritualul cu pricina mi-e tare drag. Nu stiu eu cat merit asa ceva, dar cert e ca s-a intamplat.
N-am scos Zaza la cafeluta. Iertaaaaare! Iertaaaaare! La capitolul bombaneala, avui niste saptamani pline de sudoarea fruntii, bratara de aur si alte asemenea cliseuri. Orarul meu nou e cum nu se poate mai antipatic [i.e. am ore de la opt la opt zilnic cu pauze dar scurte si zgarcite]. Zic, deci, fara sa preget ca ar trebui sa ne confruntam agende ;)).
Am lasat cetitorii cu ochii in soare si am fost un weekend la Bran unde am prestat despre jucat fotbal in frig si vant numai bun pentru Mary Poppins. M-am uitat la wrestling cu baietii cei trei care ma insoteau comentand neobosita despre alegerile neinspirate ale costumelor, adica chiloti din piele stralucitoare, nailon si alte basneli a la Superman. Am facut spumos misto de un SF, care n-a fost prost pana la urma (Pitchblack), adica eroina principala o pateste. I-am batut mar pe cei trei baieti la Monopoly de doua ori. Am rupt un pat. Nu eu singura, toti patru cand ne-am jucat de-a wrestlingul. (Am fost aruncata in cap pe podea de catre consortul. Durere maxima. Gadilat din plin).
N-am onorat roblogfestul cu prezenta din urmatoarele motive: 1. Imi place sa port masca de fier. 2. Mi-a fost nitel frica ca n-am sa vad pe nime cunoscut si am sa atarn vajnic ca de-obicei. 3. Oare cum au sa vada oamenii blogul meu, daca ma stiu la fata? 4. Misterul e mai sexy!
Am scris pe sponci, pe genunchi, in metrou, in cap, pe banci. Dar nu pe hartie/ecran. Aicea totul e de condamnat si biciuit cu sfichiuitorul cu 9 cozi si coji de nuci la capat.

Iertaaaaare! Iertaaaare! Punga in cap! Toale cernite [pantofi noi si rosii ca niste barcute de la Brasov. Daca bat din calcaie nu mai sunt in Bucuresci]! Pooost! 1000 de metanii la soare apune! Mai multe posturi!

Poza gabjita d-aci.

Un doi, trei, la perete...

2007-03-05T11:33:00.000+02:00

La perete stai si zi-le. Iar m-a prins cocoana cu umorile si umorul la inghesuiala... M-a pus la perete, m-a incatusat cu leapsa si acuma ma simt ca-n Dangerous Minds [sau, ma rog, videoclipul de la Gangsta's Paradise] Michelle Pfeiffer fata-n fata cu musiu Coolio.

Dar sa iesim din ghetto inapoi la lumea madlenizata:

1. Principala mea trăsătură

Sporovaiala. Se mai intampla sa zic si chestii inteligente, dar momentele astea sunt rare si cu rosu in calendar.

2. Calitatea pe care doresc să o întîlnesc la un bărbat

Apai, cuconita, petitoare, eu as cam vrea unul cu limbarita simpatica, pentru scopul precis de a merge unde "no phone bill has gone before". Bankruptcy the final frontier.

3. Calitatea pe care o prefer la o femeie

Sa nu-i fie frica de ridicol. Altfel spus nu-mi plac damele bine care-si tin pantofii curati si ciucurii de la cheile de la dulap aliniate, care beau cafea cu varful limbii ca sa nu li se ia rujul.

4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei

Loialitatea si bastonul pe care mi-l dau cand is nesuferita [chit ca mi-l dau pe binemeritate pe spate si incep sa arat ca o zebra albinoasa].

5. Principalul meu defect

Ca-mi iau mai multe decat pot sa duc mereu. Rezulta depresie, rezulta neputinta si mai ales enervat prieteni.

6. Îndeletnicirea mea preferată

Visatorenia. Scris din varf de tastatura. Muzica pana crap. Urcat in crestetul copacilor. Fuga-n picioarele goale. Teatrul.

7. Fericirea pe care mi-o visez

Sa scriu si sa citesc ca turbata.

8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire

Sa ma dezbar de publicul mult-iubit, adecatelea de bastonasele mele. [Vinovata: Sunt o lipitoare netrebnica!]

9. Locul unde aş vrea să trăiesc

Brazilia. Parisul din anii '20 [cliche stiu]. Pe vremea lui Swift si a lui Pope cu georgienii englezi. Bucurestiul interbelic in inima de mahala.

10. Culoarea mea preferată

Purpuriu. :P Sangeriu. Si putin mov [pentru initiatii in ale bancului].

11. Floarea care-mi place

Maaaaaciiiiiii.

12. Pasărea mea preferată

Pelicanii si Strutocamilele. Asa mai greoi si burtosi, cocosati si cu picioare noduroase.

13. Prozatorii mei preferaţi

Dostoievski, Bulgakov, Calvino, Auster, Urmuz, Saint-Ex, Lewis Carroll, Terry Pratchett, Nabokov, Kurt Vonnegut Jr, Roald Dahl, Irvine Welsh, Mateiu Caragiale, Vian, Cortazar, Fowles, Grigore Cugler, Joyce, Sallinger, Saki, Anthony Burgess, Cartarescu, Douglas Adams, Alduos Huxley.

14. Poeţii mei preferaţi

Gellu Naum, Arghezi, Neruda, e.e. cummings, Tristan Tzara, Boris Vian, Villon, Georges Brassens, Jim Morrison[sic! eu cred ca e poet. he looks like one, he acts like one, he must be one!], Robert Frost, Toparceanu, Baudelaire, Verlaine, Ana Blandiana, Serban Foarta, Leonid Dimov. [si multi altii dar creierul meu merge din doi in doi].

15. Eroii mei preferaţi din literatură

Don Quixote, Pilotul, Printul Mashkin, Holden, Pnin, Pantazi, Rincewind, Kilgore Trout, Billy Pilgrim, Alex din Portocala Mecanica, Maxudov din Roman Teatral, The Chesshire Cat, The Madhatter, Cartman si Courage.

16. Eroinele mele preferate din literatură

Miss Marple, Alice, Anastasia Filipovna, Sarah Woodruff, Molly [a lui Ulysses].

17. Compozitorii mei preferaţi

Bach. Beethoven. Haydn.Vivaldi. Mahler. Ravel.

18. Pictorii mei preferaţi

Chagall, Boticelli, Magritte, El Greco, Modigliani, Degas, Remedios Varo, Miro, Picasso, Renoir, Arcimboldo, Rembrandt, Da Vinci, Ingres, Kandinsky, Klee.

19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală

George Brassens, Jim Morrison, John Lennon, Gellu Naum, Shakespeare.

20. Ce urăsc cel mai mult

Rautatea gratuita.

21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere

Perseverenta.

22. Cum aş vrea să mor

Fara durere. Variante: In somn, Plonjand de pe un bloc, medicamente adormitoare.

23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă

Greselile din neatentie sau din zapaceala.

24. Deviza mea
And so it goes...

Mentionez lipsuri importante:
Dramaturgi preaslaviti, Cantareti incantanti, Manuitori de dalta preferati.
Dom'le Proust, treci la remediat D'outre Tombe!

Leapsa se duce la dom' Proclete, madam Intricata si la Cosmin. Si de nu va supuneti acolo unde va stau picioarele vi se va odihni si capul cu un ranjet care vi se va lati pana la urechi.

Miroazne

2007-03-04T15:02:00.000+02:00

Dupa taceri indelungi cu iz de munca netrebnica, infacultatita si preumblet nevoie mare, piticii au decis ca trebuie sa faca cale intoarsa catre locul de destrabalare si impopotonare al dansilor. Tadaaa! Iaca-ma-s, restanta pana-n maduva oaselor la lepse, Zazinha si de-ce si-au facut de cap, ba chiar si Miss Auntie... Eu-s numai una in zilele mele bune (Desi cand sunt norii prea jos in capul meu puteti sa dati de Maura, Petronella si Histerica cu accentul pe "i" nr 2).
S-o luam sistematic si sa ne lasam purtati de nas [ca-n Tom si Jerry cand iesea Jerry din ascunzatoare somnambulic spre branzeturile [nu zicea nimic de telemea, da' las' ca stiu io!]]:

1. Miroazna de mare plouata. De nisip ud. Corelat cu cap tasnind din cort ca sa adulmece si picuri maaaari cat ouale de bibilica batand in tenda sus-mentionatului.

2. Scortisoara. De la merele glasate ale bunica-mii. De la turta dulce tare si negricioasa pe care-o tot scoatea din cuptor. [Cuptorul asta e un taram grozav unde traiesc in comuniune fericita: poale in brau care se tin de mana cu tarte cu cremoze, patratele cu lamaie isi asmut albusurile spre cozonaci, painile cresc peste buza tavii si briosele se burzuluiesc la foc rapid.]

3. Mirosul taaare de-l tai cu cutitul de vopsea proaspata, lac de mobila, dizolvant. Si-n mine se ascunde o mica aurolaca manjita cu noroi pe fata si haine zdrentaroase. Ba chiar apropiatii vor sesiza prea putine diferente intre mine si personajul mentionat. Ba chiar si cei mai indepartati trebuie sa fi observat amorul meu pentru picioare desnude.

4.Aroma de Earl Grey impreuna cu mirosul de coji de portocale [mai ales cand decojesti oo portocala si-ti ramane intre unghii vreme multa]. Alternativ, cafea proaspat cursa din rasnita cu cardamon.

5. O sabor de brad de Craciun cand ia putin foc de la lumanarile plantate in el. Daca mai da de rasina, ne tamaiaza pe toti. (Si-acuma confidenta de la spoveditor: juna fiind la patru ani impliniti, completa cu codite cu ata si spielhosen, intreb cu candoare: Buni, noi de ce nu ne cumpara o cadelnita sa ne jucam cu ea? Bunica-mea fiind protestanta si eu plimbata pe la ortodocsi, va imaginati iconoclastica ei nedumerire!)

Acestea fura primele cinci; Altele notabile de bonus ar mai fi: cantalupul galbui cu burtile-i instelate cu rom, iarba de primavara (mai ales cand o mesteci intre dinti) si busuiocul cu otet balsamic.

Ne intoarcem mai pe seara cu episodul doi din serialul "Prinde-o neica, da-i cu leapsa!"

Dipstractie

2007-02-27T22:00:00.000+02:00

You're Love in the Time of Cholera!

by Gabriel Garcia Marquez

Like Odysseus in a work of Homer, you demonstrate undying loyalty by
sleeping with as many people as you possibly can. But in your heart you never give
consent! This creates a strange quandary of what love really means to you. On the
one hand, you've loved the same person your whole life, but on the other, your actions
barely speak to this fact. Whatever you do, stick to bottled water. The other stuff
could get you killed.

Take the Book Quiz
at the Blue Pyramid.

Acum, moi-meme, zic ca astia de la Book Quiz m-au prins.

Daca e ceva de care sunt vinovata aia e emanarea de aparente. Sunt level 12, ma jur.

De jolies pensées interlopes

2007-02-21T11:39:00.000+02:00

Pénélope

Toi, l'épouse modèle, le grillon du foyer,
Toi, qui n'as point d'accrocs dans ta rob' de mariée,
Toi, l'intraitable Pénélope,
En suivant ton petit bonhomme de bonheur,
Ne berces-tu jamais en tout bien tout honneur
De jolies pensées interlopes?
De jolies pensées interlopes...

Derrière tes rideaux, dans ton juste milieu,
En attendant l'retour d'un Ulyss' de banlieue,
Penchée sur tes travaux de toile,
Les soirs de vague à l'âme et de mélancolie
N'as tu jamais en rêve au ciel d'un autre lit
Compté de nouvelles étoiles?
Compté de nouvelles étoiles...

N'as-tu jamais encore appelé de tes voeux
L'amourette qui passe, qui vous prend aux cheveux ?
Qui vous conte des bagatelles,
Qui met la marguerite au jardin potager,
La pomme défendue aux branches du verger,
Et le désordre à vos dentelles?
Et le désordre à vos dentelles...

N'as-tu jamais souhaité de revoir en chemin
Cet ange, ce démon, qui, son arc à la main,
Décoche des flèches malignes,
Qui rend leur chair de femme aux plus froides statues,
Les bascul' de leur socle, bouscule leur vertu,
Arrache leur feuille de vigne?
Arrache leur feuille de vigne...

N'aie crainte que le Ciel ne t'en tienne rigueur,
Il n'y a vraiment pas là de quoi fouetter un coeur
Qui bat la campagne et galope!
C'est la faute commune et le péché véniel,
C'est la face cachée de la lune de miel
Et la rançon de Pénélope,
Et la rançon de Pénélope.

Azkaban, Oz, Sf. Elena si Château d'If

2007-02-15T15:05:00.000+02:00

Sau cum am devenit eu femeie intretinuta la cheremul apartinatorului

Intrucat salariul pe luna asta dus a fost impreuna cu Titanicul catre its "watery grave"[altfel nu-mi explic intarzierea], Vodafone in mare mila lor si prietenia catre abonati, se va da de trei ori peste cap si-mi va taia vorbitorul cel de toate zilele trimitandu-ma probabil intr-un loc mai rau de mii de ori decat inchisoarea datornicilor: In tacere.
De cand ma stiu [bine, nu ma stiu...dar pretind de dragul imaginii], n-am izbutit niciodata sa tac din gura, sau sa-i cred pe fariseii propovaduitori ca "tacerea e ca mierea" ori ca ar mai avea si alte nuante suflate cu aur. Mai mult am sustinut, sus si tare intr-un cadru academic controlat, ca tacerea omoara sau, in cel mai bun caz, dauneaza grav sanatatii.

Aceasta ne duce la actul josnic de a-mi vinde pielea si libertatea de decizie consortului Proclet, care intr-un interviu recent [prin amabilitatea Vodafone, deasemenea], mi-a declarat urmatoarele replici nemuritoare:
- Deci, femee... Acuma munceste ca te intretin eu contra unor servicii personale nelimitate platibile retroactiv.
- Aha, retroactiv, asta insemneaza ca primesc favorul banesc si apoi o iau la goana activ cu cartea de credit intre dinti [ca piratii?].
- Ba nu, c-am sa te leg de pamant ca pe iobagi! Am sa-ti pun colier ca-n Prison Break. Sau chiar un cod de bare, ceva...
- Da', as indrazni sa pledez pentru o ghiulea de tun pe care s-o plimb in urma? Un look de Jean Valjean? Asa in loc de Product Placement?
- Nici nu intra-n discutie. Daca-ti pun ghiulea, ai sa obosesti. Si tu cand esti obosita nu esti buna de nimic.
- Ntz. Da' tu cand m-ai vazut odihnita?
- Apai, niciodata, ceea ce spune multe despre tine.

Acuma, daca ne luam dupa Prison Break, ma duc sa scot agrafele, pilele, lopetile, explozibilul din cartofi, furculitele de la cantina, speraclurile, nevestele cu fuste lungi si alte unelte care mi-ar fi de folos in eliberarea mea de sub tirania consortului.

Pssst! Ignorati tatuajul de pe antebratul stang.
Vive la liberte! [l'enfant de l'Anomalie]

Inchisoarea imprimata aici

Remedii pentru ochi vineti

2007-02-15T13:33:00.000+02:00

Remedios Varo isi intindea itele picturilor incet-incet printre gandurile mele si intr-o buna zi a sarit dintr-un tufis de linkuri, a scuturat din bucle vartos, mi-a suflat niscai praf de pusca in ochi si mi-a zis dezinvolta cu un suras hidraulic si arhimedic:
- Na, de vezi!
Eu, dornica s-o prind de forta centrifuga:
- Domnisoara, dar se poate....?
Ea, cu-o sfichuire din pensula desirata plina de terebentina si scrasnind din coiful facut din Gradina Desfatarilor Pamantesti care-i trona indesat pe capatana, clipi complice:
- Facem un sodron? Tu arunci cu piatra si eu numar...
- Dar de sarit cine sare?
- Pai cine-ntreaba, normal.
In sinea mea, "Harst, iar m-au luat la trei pazeste suprarealistii astia!Acu' arunc cu pietre in intelepti si mai tre sa mai si patinez pe margelele de sticla."
Atunci m-am legat la toti ochii strans, mai putin la cei ai mintii si-am inceput sa sar din panza-n panza, pe razboiul ei de tesut. [mereu cand spun razboi de tesut ma gandesc la cum se lupta corp la corp firele din razboi si la urma se iau in brate rupte si betegite de tesator, care vine cu vatala si le zbrobeste rascoala] . Trei ore mai tarziu, lac de sudoare, cu degetele pleostite de la atata aratat, cu gura latita de la atata mirare [si de la spaniolescul "mirar"] precum si plina de ganduri care mai de care mai batute-n cap [daca bati bine in cap sunt convinsa ca sare un capac si iese pasta buniceasca de fasole, si daca bati rau iese salata de vinete], dau sa scot esarfa de la ochi ca sa fac lumea in 3d si ma trezesc fata in fata cu vagabondul ei, imi trage un pumn in stangul si fuge pe picioarele lui subtiri de goanga.
De-atunci prin ochiul aubergine vad doar fasii din panzele domniei sale, si cu dreptul ma uit mereu cu jind spre stangu'. Si-asa am devenit sasie.

Licori fermecate

2007-02-15T12:44:00.000+02:00

Intrucat mi s-a taiat firul [nu, de la consumul excesiv de uiskan de Ballantine's Day] de la maiastra panza lunga si lata cat lumea, datorez temenele preaplecate Zazelei pentru neprezentarea haiducei de manusa alba [adica femeia autostrazii... keep in mind the highwaywomen please] si restului de cetitori bravi pe baricade.
De altfel subiectul biletelului de sub presul zilei de azi sunt licorile injectabile sub imperiul carora stapana contrariilor isi desfasoara activitatea impulsiva si hiperactiva zilnica. Si without further ado:
Prietenii mei din frageda copilarie, The Four Brothers, Acceleratul de Manhattan opreste in gara cafe-au-lait. Imi oferiti manusita stimate Proclet?
Acuma io stiu ca-n vagoane nu se mai fumeaza, dar Acceleratul de Manhattan sunt "smokin'".
Mica oda cafelei crescute-n ibric si culesului cu maini de sri lancioti Earl Grey, dara.

P.S. Ca sa nu ziceti ca sunt insensibela la Sf. Imbuibila [ziua in care fiecare femela este obligata sa-si inchida gura pentru ingurgitarea de cantitati de ciocolata fara precedent] mica Meri va va grai ca pentru dansa acest Sf. se calculeaza prin urmatorul algoritm: nici o ocazie + ocazie ivita = o ocazie in plus. Deci, dat fiind ca dom' Proclet n-o zice cum respira si io nu-i raspund cum inspir [sau cum imi vine inspiratia]: Lav iu mor. [nu ca ursul din padure care zice mor mereu ca sa atraga fetite filantroape intre falci].

P.P.S. Imaginea desenata prin anii '70 sta cu chiria la dansii

Sonata cu multe "cum..."

2007-02-07T22:28:00.000+02:00

Azi va spunem pe stil american si far' de frica cum si-a adus madama cea cu biciul pe pitici de ceva ce n-a mai ascultat demuuult, de cand isi atineau discurile itinerariul in picap si se spalau in razele disdediminetii cu ape de pe geamurile mansardei vaste din Aviatorilor prin ale carei camere misterioase si-a plimbat madama copilaria.
Sa va divulgam mare secret mare, cocoana se reimprieteneste cu muzica clasica, si-si plimba urechile dealungul unor amintiri indepartate si pline de panze de paianjen cu aceasta ocazie.
La rand pe agenda de azi e minunata Sonata Kreutzer[adecatelea Sonata 9, Op 47 in La major], asa cunoscuta si iubita, care ti se cuibareste in urechi ca pelteaua de gutui si coji de portocale din camara, care iti cerne gandurile asezandu-le la raport, prezentand pusca, facand piruete in secret pe loc repaos.
Ma uit cu mintea spre momentul cand a scris-o Beethoven pentru George Bridgetower cu dedicatia: Sonata per uno mulaticco lunattico si cum la sfarsit ea a ajuns pe nedrept dedicata lui Rudolph Kreutzer din cauza unei insulte aduse de Bridgetower unei prietene a maestrului.
Cum dupa masura 35 din prima parte Beethoven a scris o bucata pentru pian care se repeta da cappo al fine, si in timpul primei auditii, exact la reluarea frazei, Bridgetower s-a asortat perfect cu pianul...
Cum Kreutzer avea sa declare ca Beethoven n-a inteles vioara niciodata, ca partitura de vioara e mult prea complicata si n-avea s-o cante in veci, chiar daca purta numele sau.
Apoi vazand Sonata minunata ca invapaietoare de pasiuni intre nevasta lui Poznisev si violonistul ei, cum notele i-au pecetluit destinul. Si in final cum vioara scapa mereu in tanguirea ei eluziva, caci proza sotului e-n sosete si nu se cade. De-altfel, amicul Tolstoi avea de bifat o concluzie pe masura.
Si te gandesti cate se ascund in dosul primei parti feroce si agitate ca o poveste care se tese pe loc, ca un secret zbuciumat, ca o criza de isterie, ca o girueta subreda in timpul unei furtuni, apoi cum isi unduieste corpul molatec de demoazela dormitand pe-un divan in partea a doua punctat pe alocuri cu cate o trezie si in final isi poarta corpul in ritm de tarantella ca o juna nimfeta fugarita de baietu' , din dosul fiecarui copac ivindu-i-se fata si spinii cautand sa i se infiga in condur ca sa joace si ei tontoroiu' de "puppy love".
Si-apoi te uiti prin pacla de intamplari la Bridgetower inmormantat sub numele unei femei, traind in saracie lucie pana la moarte si gandindu-se cum i-a smuls maestrul manuscrisul chiar in seara in care i-l daduse si cum il merita, cum in mestesugul cu arcusul, sonata era scrisa pentru el.

Coperta de la editia Pandora M a cartii, d-acilea

Cantecul streinului

2007-02-07T22:05:00.000+02:00

Caci asa lasi in urma pieile altora ca sa locuiesti sub alte piei mai vesele si mai potrivite, nici prea mici si nici prea mari.
Si-atunci ii canti streinului impacandu-te cu el pentru ca i-ai largit pielea si i-ai lasat mizerie pe dinauntru.
Pe la colturi insa iti ingropi gandurile si visele stranse frumos in nuci impreuna cu sipetul de vorbe in noua piele care-ti vine turnata si te simti la randul tau ca un cufar pentru celalalt. Arunci o ocheada in departare streinului si iti vine sa injuri, dar preferi sa faci pace.

The Stranger Song
by Leonard Cohen

It's true that all the men you knew were dealers

who said they were through with dealing

Every time you gave them shelter

I know that kind of man

It's hard to hold the hand of anyone

who is reaching for the sky just to surrender

who is reaching for the sky just to surrender.

And then sweeping up the jokers that he left behind

you find he did not leave you very much not even laughter

Like any dealer he was watching for the card

that is so high and wild

he'll never need to deal another

He was just some Joseph looking for a manger

He was just some Joseph looking for a manger.

Poza pescuita de-aici

Radem, glumim, dar nu parasim incinta

2007-02-07T12:57:00.000+02:00

Nu pot sa ma abtin sa nu fac nitel misto de atitudinile a la Jandarmul de la Saint Tropez [cand cauta plajile de nudisti ca pe oua de potarniche] ale mater familias, Melania Vergu gazetara extraordinaire, care impreuna cu familia extinsa de babute din bloc brodand la etamina, pe langa cel mai nou model de mileu, dau din andrelele falcilor despre toate rudele cumnatului verisoarei de-a zecea a ginerelui nepotului vecinei de palier.

Acum doua zile victimele luata in coarne de cetateanca respectabila au fost cuplul de la Gramo's World, luati la trei pazeste nu pentru vreo "crima" impotriva sistemului de invatamant cum ar, hm, sa zicem faptul ca unii profesori nu-si fac materia, nu dau pe la cursuri, dau note din burta sau isi fac din curs o varza creata, caci stim bine ei nici n-au vrut sa ajunga profi, sau si mai bine, isi iau un soi de sabbatic impromptu in care studentii sunt fericiti ca nu trebuie sa stea poponet la o scoala pe care oricum nu vroiau s-o urmeze, iar profesorul isi plimba persoana augusta pe unde-i trazneste prin cap.

Nu, doamne fereste, astea nu sunt contraventii, astora nu le putem "da la botoapa". Insa putem mintenas sa ne dam in stamba, ca un tabloid ce ne aflam, ne duce capul usor, si susurand cuvinte otravite la verticalitatea morala a unui profesor care se arata in batatura sa in costumul lui Adam impreuna cu sotia, sa pozam in savurosul si ridicolul de Funes. (Macar daca ar fi un show umoristic, dar asa e doar de un prost gust feroce, si da dovada unei minti incuiate si complet lipsita de profunzime).
Nudismul, dupa mine, e o afirmatie cat se poate de valida a unor convingeri extrem de serioase referitoare la libertatea de exprimare, e un protest valid impotriva unor rigori inutile si pline de herringi rosii a unui cod de conduita care este compus din constrangeri inguste si
Omul in pielea goala nu e cu nimic mai putin om decat omul incotosmanat in 100 straturi. Mai grav e cand in loc de piele goala, intervine omul in capul gol. Totusi departe de noi o denigrare a capetelor mai "usoare" decat media [n.b. mass-media].
Inca o chestie fie zisa, provin dintr-o familie in care nudismul se practica in mod curent pe plaja de la 2 Mai, am fost crescuta in spiritul libertatii in gandire si mai ales in a vedea dincolo de pielea oamenilor,de a cauta lucrurile importante cu adevarat, cum ar fi neuronu', virtutile si principiile necesare, folosirii lui.
Eu nu sunt nudista pentru ca nu-mi place corpul meu asa cum e, dar asta nu ma face sa nu-i admir pe cei care au curajul sa scape de haine si sa-si accepte conditia, doar am crescut vazandu-i in fiecare vara si mi s-a explicat corect si clar alegerea acestui tip de approach.
Nu numai asta, dar Gramo's world este totusi cuibusorul lui propriu de nebunii si articolul respectiv e ca si cum ai navali in casa cuiva si l-ai intreba de ce cand face dus e dezbracat. Apoi i-ai da o amenda ca pe sub haine are piele.

Si sincer, nu mi s-a parut niciodata ceva deplasat, urat, direct vulgar sau sexual in asta. Dar Tata Melanica, care a probabil crescut in regimul terorii de a pastra aparentele, de a nu depasi linia cand facea bastonase, de a invata pe dinafara principiile "history with a communist facelift", a luat un bulgare de noroi [ca tot n-a nins, sic] si si-a facut cap de afis cu dansul.
Cat despre domnul lector Stefanov, mi se pare ca argumentatia dansului este eleganta si cat se poate de corecta, ca ofera un spatiu propice dezbaterii sustinute si ca nu-si iroseste timpul aruncand acuze in stanga si-n dreapta, improscand cu alti bulgari. Gramo's world e simpatic, personal, destept,amuzant, plin de informatie si deschis tuturor. Intrebarea mea: stimati jurnalisti de la Gandul, maine veti declara sezonul deschis la vanat vrajitoare?
Fara a suna lacrimogen, articolul vostru a pus in pericol viata copilului domnului Gramo-boy si mi se pare un pret pe care nu prea-l puteti compensa prin nasterea unui articol.
Ma dezgusta faptul ca multi nu vad dincolo de nuditate, multe actiuni neconventionale sunt vazute ca un simplu display de exhibitionism. Si intr-adevar am crescut in mijlocul unei filozofii unde Sit-In-ul pentru pace al lui John Lennon si al lui Yoko Ono erau apreciate la justa lor valoare si nu vazute ca un display inutil. Gesturile, fie ca vrem sau nu conteaza, poate ca-n sufletul meu se ascunde o arzatoare de sutiene, dar jur, ca daca se organizeaza protestul nud de care se vorbea, particip. [in ciuda faptului ca multi dintre dumneavoastra ar putea orbi subit, ca-n clientul Saramago].
Sunt numeroase exemple de fotografi care si-au explorat viata personala in fotografiile lor, transmitand intimitatea si frumusetea corpului gol. Una din aceste preferatele mele este Sally Man . Ea a aratat ca universul unei familii in toata apropierea ei are ceva inviolabil in ciuda portretizarii nude, are ceva in care misterele isi tin gaura cheii infundata cu hartii de guma de mestecat si limbajul ramane un cod secret specific fiecarei familii.

Si-acum dau legatura lui Maréchal des Logis-chef Ludovic Cruchot si boacanelor sale sau maicilor ursuline care nu se sfiesc sa depaseasca limita legala de viteza cu Peugeuot-urile lor.

Curcubeu digestiv

2007-02-04T15:35:00.000+02:00

Apai petrecui ultimele 30 de zile zugravindu-mi intestinele in cele mai noi guase. Cumparandu-mi vestminte noi pentru organele interne, reparand zambete sparte si cuvinte zise cu jumatate de gura rostite rotund, scotand de la naftalina idei, decorticand supararea din suflet si curbetizand pe ici si pe colo pe cine mi-a dat voie. Enervand oamenii in autobuze cu poezelele din suflet, facandu-mi julituri din neatentie, trecand strada pe unde nu trebuie, scaldand copacii dezbracati in panglici de mai si fiind extrem de absenta din orice activitate constructiva.

Si cum ziceam dac-ati vedea ce curcubee kitsch am in suflet, v-ati zice, ca am luat-o pe ulei si alunec rau. Patinez in tigaia sfaraitoare unde se imbata sensul si se casatoresc cuvantul cu inima intr-un menaj ciudat si imposibil.
Si-acum in premiera extraordinara: ce-am dezghiocat de pe flicar ca sa nu va mai bat la cap cu absenta dusmancei mea de moarte, Madam Elocventa, sora lui Retorica de la Vadu' Lat [mari maestre ale magiei cu cuvantul negru pe alb].
Din mansarda mea de la Conacul Vorba Lunga, de pe ulita Saracia Omului, Comuna Pacientii.

P.S. Postul asta a pornit de la Scoala De Facut de Toate.
P.P.S. De fapt v-am imbrobodit, toata poliloghia cu betie de sensuri mi se trage de la doi impiegati:
Procletu' si Carla Bruni [care iote ce debiteaza fara pic de consideratiune si rusine obrazului]

Despre Stupi

2007-02-04T10:32:00.000+02:00

La fel ca universul sosetelor stangi si realitatea paralela a sosetelor drepte, sunt convinsa ca exista si o dimensiune unde se duc oamenii care dispar din viata noastra.
Seamana cu o pestera cu tavan inalt si multe galerii ramificate, unde fiecare-si are vastele apartamente, ca la hotel. Camerele parca-s cu niste sertare uriase, si ca sa ti se deschida sertarul apesi pe un tamburus si din ele sar locatarii cu bigudiuri si maturi si "nu vezi, ba nespalatule, ca e ora de odihna..."

Acolo salasluieste de exemplu madam invatatoarea care-ti inrosea obrajii de atatea palme, colegul de banca din scoala generala care te tragea de par, flasnetarul de pe Lacul Tei de langa parc, mosul si baba care tineau magazinul de vis-a-vis de liceu si strecurau impreuna cu descantecul "ia, ba, de-aici de la mosu" tigari clandestine, prietena cea mai buna din copilarie cu codite si catarata pe garduri, vecina care se certa cu pisica de mama focului in miez de noapte, toti fostii prieteni/prietene impreuna cu ale lor reprosuri si cuvintele incrucisate si intortocheata [caci amintirile frumoase le pastrezi pentru greoiul hiems al vietii] s.a.m.d.

Cred ca pestera ii inghite si pe oameni pe masura ce cresc. Adica acolo ai sa vezi Mariuta la 10 ani care a fugit din mine cand a implinit 12 ani, ai sa dai mana cu golanul care erai la 6 ani si cu concursurile de scuipat printre dinti si urmarit capra vecinului, ai sa-ti vezi mama la 20 de ani cu zambetul flecar si palariuta pe-o ureche.
Cand vine momentul sa-si ia talpasita, isi strang catrafusele, se sprijina pe baston, isi fac loc cu coatele si se carabanesc acolo.

Fiecare pacient isi are propria pestera a persoanelor disparute si cred ca toate astea sunt concentrate pe-o planeta care seamana cu un stup urias sau cu un musuroi in care fiecare-si tine haremul sau de oameni ingropati in uitaer. Exista procleti care sunt pierduti pentru mai multi asa ca unele sertare-galerii comunica si la colturi [ca la casele oltenesti] se intalnesc aia pierduti de acelasi vinovat sa mai zica cate ceva de dulce despre uitator...
In sfarsit in lumea aia e cate o dublura din fiecare din noi, sa vezi acolo razboiul clonelor. Hello, Dolly!
Din cand in cand mai ies si se intersecteaza cu peronul gandurilor altcuiva si mai ies nitel sa ia aer si-n lumea omului de langa. Pe cele pe care ti-e dor prin ceata de amintiri sa le vezi, le gasesti la ramboaca lui gavagai.

Ferma de iepurasi

2007-02-01T11:01:00.000+02:00

Multumita domnisoarei I., acum sunt o fana infocata a lui Adam Green si a melodiilor sale cu versuri cat se poate de neprietenoase de fapt, insa cu muzica relaxanta.
In cele ce urmeaza voi da un exemplu de cantec tampit care-mi aduce aminte de un episod din Fetitele Fortapufoasa in care fetitele cantau cu seninatatea copilariei lor si sadismul caracteristic: If I were a bunny-rabbit I would HOP ~ HOP ~ HOP! [on Mojo's Brain].

Tadaaaaa: Adam Green - Bunnyranch

Da, daaa....lasati melodiile happy-sappy sa vina la mine!

Si-acum in cor:
Bind me, gag me, take me to the bunnyranch,
People dying, kill me in the packing house,
Even you have to win sometimes dear...

Shhhh!Unde cititorului care s-a impiedicat de link i se arata patimile nesanatoase ale stapanei piticilor

2007-01-31T14:45:00.000+02:00

Atentiune: Pentru cei slabi de inima culinara si subtiri la gusturi: Bucatele din acest post va vor dauna grav la pomelnicul artei cu pricina. Sariti cu furca, secera, ciocanul, piciorul de masa, furculita de peste, polonicul etc!

Mai demult fusesem atinsa de tagul de-ce-ului care-mi cerea fara inconjur sa dezvalui 5 secrete inavuabile. Cum eu sunt secretoasa si extrem de pudica cu cuvintele despre moi-meme, caci doar nu m-am tras de sireturi cu acestea din urma, ma fac de rusine cu urmatoarele placeri patimase, ingrasatoare, imorale si extrem de gresite din orice punct de vedere le-ati privi:

Duo Fruo la sticla. Duo-Fruo este o bautura cu gust artificial pana in panzele albe, cu nici o calitate aparenta, intr-o sticla cu eticheta verde si gat de lebada agatata indelung pe batator. Pasiunea miseleasca pentru aceasta bautura ii vine persoanei in cauza din dopurile acesteia. Duo Fruo la sticla este cu un ravas, teaca ce-i drept nu poti s-o spargi intre dinti, ca la cele chinezesti, dar poti sa-ti spargi dintii in mesajele prevestitoare de viitor. Ca sa radeti mai cu spor, era o vreme, cand din cauza unor coincidente incantatoare, viata mea era oarecum guvernata de mesajele din sticle [care parca, venite de la marinari se insinuau din valurile tejghetzarilor]: "Maine, la 5" (A doua zi la cinci eram cazuta-n bot si cu o lulea aromata pana peste urechi). "Va urma" (Moment de dubii despre viitorul unei oarecari actiuni). "Ai baut? Mai bea" (O seara memorabila la mare etc). Mandra posesoare a blogului are acum si un colier facut din dopurile minune. Ca sa nu mai zica nimeni ca are sapte ani de-acasa gata impliniti.
Supa instant Rollton. Niciodata prea contrara nu si-a luat inima in dinti sa numere E-urile si concentratia de substante "nebune" pentru organism scrise pe invelisul galben ticluit in Muma Rusie. Cert este ca supa cu taitei instant lungi ca niste arbori rascunoscuti si nodurosi din Herastrau, aplecati sub ciorchinii de copii, ii lumineaza preaumilei meri zilele. Mai ales cea cu aroma de vita. Si-a dat seama ca fost innobilata la rangul de viciu in momentul in care in vis, i-a aparut o fabrica de Supe Instant Rollton cu o un jacuzzi cu supa in care sareau din jumatate in jumatate de ora gaini si vitei de pe trambulina cea mai de sus.
Pe vremuri, cand toate mandrele din jur ii fluturau pe sub nas diverse metode minune de batzosit si imbolnavit la suflet de anorexie/bulimie, aceeasi vrajitoare intr-ale preambalatelor si a mancarii neprietenoase cu organismul, anunta triumfator ca de ziua ei si-ar dori daca, se poate un tort din Fibrobar. Acum, deh, stiu gustul acestei scarbosenii este criticat pana la nori si inapoi. Madmazelei ii placea si pace. Ii scrisese in cap chiar si o oda.

Reportajului de la marginea vitziului, de la mijloc de Dame du Roi este sufocat din fasa intrucat preasimtitoarea stapana se duce sa-si traga la galera personala.
Astept reclamatii pe adresa redactiei, bancuri, mistouri, rosii, oua proaspete, felicitari, adeziune la Partidul Nesanatosilor Lenesi, concluzii usturatoare, catei de usturoi, donatii de "mancaruri adevarate", o copie dupa cartea de bucate a lui Pastorel, admonestari verbale, exemple de prefabricate dubioase preferate de domniile sale cititoare, marturisiri jenante "Buna ziua, ma cheama si sunt E-oholic" si alte asemenea vorbe de dulce.

Pam Pam!

Leitar edit: Una mica pentru dom' Tsava!

Gradinita Gargantua si Pantagruel

2007-01-28T12:02:00.000+02:00

[Sau scoala Olga Gudynn de Balet si Bune Maniere, aparent fosta dansatoare de can-can pe muzica clasica nu stia bancul si se umbla cu dubite inscriptionate]

Domnule mascarici,
In saptamana ce urmeaza aveti urmatoarele sarcini de bifat:

Dimineti furate pe banda, desculti, raspar matinal, zambete in somn, miorlaieli in vis, aromeli de boabe de cafea, zgomot de rasnita
Atentiune maxima la cana de ceai din care ies lighioane cu nume de feline si care dezleaga limbi si suflete intre cardamon rasnit si chiftele arabesti
Glume cu zmei si zmee [sotia zmeului], spuse pe nerasuflate tuturor localnicilor navetisti
Dupa-amiaza cu lecturare conjuncta in care impiegata donsoara Voleuza isi va sprijini omoplatii de spatele dumneavoastra. Din cand in cand i se va auzi vocea savurand franturi de carte prinse intre file, la care veti da din cap a dezbatere si veti izbucni in argumente
Achizitionarea unei vate de zahar pentru a decora seninul aproape kitsch cu niscai oameni cu capul in nori
Sarituri de pe o terasa de bloc [sau blog, pentru momentele sedentare] pe alta pana se termina orasul si se fac casele mici si din carton
Plantatul unui semafor in curtea din spate, sa vedem daca-i cresc mai multe culori
Decupaj de cuvinte amestecate pentru a lipi pe frunte bule de vorbire numai cu prostii
De-a baba oarba cu invartite si leapsa pe clocite [nu se accepta decat de la aur in sus] in timpul vreunui examen oral
Inventarea unui limbaj cu cuvinte destul de mari cat sa contina o zecime din ceea ce vrem sa zicem de fapt, care acuma e prins in cuvinte prea putin sucare si sarace, cu mana intinsa dar fara poveste
Prefacere de cearta, sceneta spontana, pacaleli insirate, jigniri sub centura de acalmie
Dezlegat fedeles picioare prin orasul vechi cu dezhibat de ganguri si granguri
De-a hotii si vardistii cu jandarmii din parcuri [sa-i deghizam in hoti si sa-i prindem cu "Pac-Pac"]
Trotzbal [Adecatelea sportul aruncatului cu punga de plastic la cos, folosind un bat manuit pricepelnic in timpul asediului echipei adeverse care-si doreste sacosa pentru uzul altui cos]
Zapada bagata pe sub guler care se scurge printre vertebre ca un sarpe
Procesul complex de a dansa tango pentru a face strejinica [= ce creste pe streasina casei si ne da umbra si vin]
Sodron cu bilute chinezesti de sticla [marbles] aruncate pe Magheru' in mijloc de aflux de birje pe la un 1 la pranz sa 9 dimineata
Vorbit in limbi straineze imaginare cu gagicile de la posta, gesticulat pentru invaluire [teatru sport skill]
Prefacut lumea in nuca, pusa in san, si uitat la ea prin deschizatura decolteului ca la un diafilm in intunericul cald de-acolo. Batut cu biciul de in cele patru vanturi si dat lume nedumerita inapoi in batatura ei
Aruncat cu peria, oglinda si cositza pentru ca sa creasca paduri bogate in capul oamenilor cheliosi, lacuri adanci si reci in desert si sfarsituri lungi la filmele siropoase
Desurubat capac creier pentru vizionarea viselor unul altuia, aruncat cu floricele in crestetul capului si dat in bobii de la fundul pungii cu sus-mentionatele floricele.
Desplanificat si urmarit firul evenimentelor in ordine aleatorie dand cu banul, zarul, cautand haruspicii si metode de a dejuca planurile mamei omida intr-ale sale globuri de cristal si alte cantece proaste de la infama lalaiala de la Conexiuni. Lupta de clasa impotriva unor siroposenii de neam prost, fortate si ras-auzite pe deasupra garduletului vecinului.

Ritual

2007-01-27T16:25:00.000+02:00

There are times when you feel like making love to a book.

Si atunci te primenesti inainte de intalnire, deretici mintea de toate minele antipersonal, de prejudeca(r)ti, strecori sub perna busuioc [ca sa visezi concluziile dintre file], aburesti ce ai in cana si astepti ireprosabil, rosu ca para focului in obraji sa bata discret la usa ochilor tai cu slovele ei.

Inainte de a o sorbi din cuvinte, ti-o imaginezi un pic, ii tesi o poveste ghicita, admiri coperta [fie lucioasa in culori vii, chitinoasa, ca o piele putin uscata cateodata, fie veche, plina de riduri, cu semnaturi mazgalite, subliniata, cu coperte purtand urmele ca niste scoarte de copaci seculari plini de noduri si inele, sau imbracate in ciorapi de piele de maini de tabacar. [pai, ce tabacarii nu-si tabacesc mainile tabacind? Nu raman bucatele din pieile lor proprii si personale in cartile pe care le imbraca? Ei, asta-i buna!]. Apoi le iei cu zaharelul, le asezi usurel langa tine, le imblanzesti, cauti orice scuza ca sa le simti mirosul: ba de pasta proaspata [ ca sa-ti aduci aminte de aventurile cu aracet si ata din copilarie], ba de aer statut, de hartie batrinicioasa [ca sa simti conturul mainilor prin care au mai trecut, urmele de grasime de copil, de burice de degete grase care intorc fila cu fila]. Folosesti drept pretext, supracoperta, "blurb"-ul, datele despre autor [o intrebi de rubedenii, de slujba, de copii, etc].
Si-apoi, pe neasteptate faci cateva piruete stangace, si te arunci asupra ei cu corp cu tot, o pui la pamant si-ti asezi degetele pe gatul ei in dreptul beregatei si te duci glont la incheieturile ei, pe care le deschei din ochi.
Nu, nu, sa schimbam, totusi viteza de condor, ca doar nu vrei s-o iei asa, fara pic de "sentiment la corazon"! O iei de incheietura, deci, si-i zici dintr-un fragment de ella si de louis, [stii, draga mea, e cam frig afara...nu vrei sa mai adastezi o tara cu mine?]. Doar o carte trebuie ademenita, imblanzita [apprivoisé, pentru tine as pune chiar si diacriticele principesul meu], trebuie castigata ca o recompensa cand ai chef sa faci dragoste cu ea.

Ce face oare o carte sa fie buna? O fi nevoia de a o devora? Felul in care ti se da incet-incet ca un teaser, tachinandu-ti fiecare por, trezindu-ti imaginatia, tragand de axonii mintii tale ca la corzile de vioara intinse la maxim care vibreaza la o picatura de praf? Pe mine ma prind cele care-ti dau doar indicii care asteapta inainte sa te lase sa ajungi la sufletul lor, pentru ca atunci cand e vorba de o surata cu slove :"I long to see you naked in your body and your soul" sau "Show me your sole/soul, I like to study shoeprints", n-o vreau direct, scurt, carnal si suficient cat sa-mi astampere setea de a ingurgita ceva, n-o vreau facuta gazeta, sul de citit in camera unde si regele merge singur. Si ma intreb asa ca din seninul unei zi de ianuarie [frizand in aprilie] cum de-si dau jos toate desuurile unele carti si asa in fata oricui intreaba de Fanny Fara Preget? Si Duras stie sa scrie, are mana si fler, si totusi iti serveste pe taraba de toate ca un negustor de carne si ca rebusurile care-ti dau dezlegarea la inceput. Dar cartuliile au multe vestminte si multe fatete, parfumuri mai sterse de adulmecat cu masura, jocuri de culise, sintagme de ascutit creierul.

Eh, ben, dar mamzela ici presente e o mica sadica ce se delecteaza in chinurile personajelor, scrie lung si impanat, greu de urmarit si fara cliff-hangers. Nu ca domnul in fata caruia temenelele nu sunt niciodata suficient de ingenuncheate. Sau ca mentorul piticilorpecreier intr-ale umoristicii si ale jocurilor de cuvinte, absconsul agent T, ocupat cu explorarea pietii de rusoaice la pachet, zis "Nu" oamenilor care vor vize, precum si a alcatuirii unui compediu de familie pe numele sau "Faptele mintilor".

Stimati liseuri, acum nu va fie cu banat, dar din cand in cand imi vine sa fac dragoste cu o carte si v-am povestit doar preludiul pen' ca ce urmeaza apoi e rusine nevoie mare si nu se cade sa va dezvalui eu ce povesti umbla pe sub desuurile cartilor respectabile, si cum isi dezbraca dansele vestmintele in iatac.
Totusi un mic teaser: Unele nu se uita la corpul lor cand se desfac din chilia vestmantului, sunt pudice.

And we're still making love in my Secret Life

2007-01-23T17:43:00.000+02:00

Si de doua saptamani, trei zile si 14 ore mi-ai furat toate cuvintele. Se bat la gura mea si se imping mai ceva ca-ntrun autobuz in flacari care pe care sa iasa si sa zugraveasca in cine ne-am transformat, sa dea de capat calatoriilor in spatele autobuzului in dosul geamului, picioarelor invartindu-se pe strada, leaganului din mainile tale, poliloghia de pe fir pana se lumineaza afara, zambetele mele nesfarsite cand ma dor obrajii si cum "merg putin de-a busile[...] si cu cartea dezvatata". Asa ca aleg acum sa nu zic mai mult decat atat, proclete, tine-te bine ca e cu nabadai!

Sybilla

2007-01-13T11:45:00.000+02:00

I dreamed about you, baby.

It was just the other night.

Most of you was naked

Ah but some of you was light.

The sands of time were falling

from your fingers and your thumb,

and you were waiting

for the miracle, for the miracle to come

Ah baby, let's get married,

we've been alone too long.

Let's be alone together.

Let's see if we're that strong.

Yeah let's do something crazy,

something absolutely wrong

while we're waiting

for the miracle, for the miracle to come.

Nothing left to do ...

When you've fallen on the highway

and you're lying in the rain,

and they ask you how you're doing

of course you'll say you can't complain --

If you're squeezed for information,

that's when you've got to play it dumb:

You just say you're out there waiting

for the miracle, for the miracle to come.

Vorbiti cu robotul

2007-01-11T09:35:00.000+02:00

.... Tzaaaar, tzaaaar, tzaaaar [si nu ala care a fost candva la Petersburg si Moscova]

Merimeri are un moment de maxima vacanta de blog. In cadrul acestei vacante se va delecta cu:

buchisitul pentru sesiune [prezenta din plin in viata dansei]
aruncatul cu pisica treispe in munca de la traduceri et comp.
ba chiar, va da tarcoale noilor birjari de la mediapro
mai ales, cu indragosteala maxima nou-descoperita pe care si-o poarta mandra pe toate coclaurile ca pe un semn de buna purtare [in forma de organul proverbial] si si-o zambeste de la un colt al urechii la celalalt odata la cinci minute.
fortele merinoase se vor teleporta pe nimic.org in curand deci pregatiti-va condeiul cu care sa admonestati blogrollul. Si ca phoenixul o sa-si ridice ciolanele nu din propria-i cenusa, ci din nimic[.org].
Pssst! Blogul nou al imparatului Tsavatar si-a facut intrarea prin cezariana azi-noapte. Luati-l la o tura, puneti mana pe vasilica, pupati-l sub vasc, calcati-i in batatura. Dar cu masura :P

Deci shhhh....
Lasati taclaua dupa beep si va voi raspunde doleantelor la intoarcere.

Sacul Saftica

2007-01-06T14:23:00.000+02:00

De la amicul Cosmin in miez de noapte, mi-a venit ideea [desi Oricumii au facut-o mult mai creativ] sa va arat cam ce purta geanta mea cu dansa prin 2006 .

Unde meri va dovedeste rezistenta, pacea si cadenta de care da dovada geanta sa intr-o zi de primavara. Prezentat publicului de Harababura Inc si In Your Pants Productions, Pitesti, Tulimpicks 2006.

FAQ:
1.Da, aia este o lingurita de alpaca proprietate familiei contrariilor. Intrucat dupa Pitestiul dezmatului olimpiad, Meri s-a aburcat in tren cu destinatia Timisoara, unde tot din rucsac a trait pret de cateva zile.
2.Cartea este un Paul Auster, care mi-a placut grozav, dupa numele sau "The Music of Chance".
3.Steluta este turta dulce primita cadou.
4.In mana am un tucan cu creion in varf. Celelalte good luck charms si foste martisoare sunt si ele prin zona. Scena petrecandu-se inaintea probei de prezentare orala de la Olimpiada Nationala de Engleza.
5.Cutiuta mea cu minuni are o eticheta primita de la nimeni alta decat Ilinca.
6. In mijloc troneaza obiectul de uz casnic fara de care posesoarea blogului de fata ar face alpinism pe proprii pereti din zece in zece minute, ba chiar si dintele "stress ball" din care rodea cand avea emotii. Needless, to say ca acel dinte din mase plastice a raposat intre timp, nemaiputand face fata caninilor si incisivilor muscatori. Odihneasca-se in pace, caci cat timp a trecut n-a prea avut parte de asa ceva.
7. CDurile vorbesc de la sine de alta nevoie vitala merinoasa. Si nu ma refer la aruncatul cu Frisbee-ul. Desi, asta-mi da idei...
9. Scotoceam dupa stilou. Si in punga care se iteste intr-un colt, e o calimara.
8.Va las sa mai ghiciti ce-mi mai populeaza geanta pe voi si lansez intrebarea:
Ce lighioane credeti ca-si fac veacul in sacul unei donsoare?

Doi Balci!

2007-01-05T20:42:00.000+02:00

Dupa un timp, pe usa navalesc Britney Spears cu pampoane, un taliban in pijama cu miscari de Charlot, o diva din anii '3o cu pene de marabu roz spanzurate de gat, tunsa baieteste si pas zburdalnic, scufita rosie cu ochi alunecosi, impanata cu cuvinte destepte. Da-i zor, birjare!

La 12 noaptea se imbaiaza mastile si se urla un scurt si cuprinzator MUUUUUEEE! [Sa inteleg ,madam, ca sunteti eurosceptica? Sa intelegeti, mai bine, ca e o gluma fara substanta, poate! Ca suntem tineri si realitatea noastra e o mare zeflemea].

Gogoasa si printesa zburdara in caleasca lor rosie si spiridusul peruvian le conduse in picioarele ei desnude si imbujorate cu talpi negre si fara nici o remuscare.

E coada lunga la facut poza cu Dumnezeu si purtat nimbul divin o tara. 3 la 10 euro ca e super oferta.
Si de-atata lume, cainele si-a facut veacul intr-un dulap, cand curgeau artificiile altora pe noi.
Unde batu ora 3, se ridicara de pe canapea actorul si voinicul irlandez si zisera: Vrem sa facem gratar! Vazand atata entuziasm, stapana contrariilor le dadu sacul cu carbuni, le arata locsorul unde zacea vatra de mici primordiala, insfaca ziar si lemnisoare, le plezni un vatrai in urma si le zise noroc bun. Incercara ce incercara, zadarnic ce-i drept, caci pana nu veni unguroaica motociclista nu reusira nimic. Unguroaica lua focul cu binisorul, il imblanzi si fiat lux acesta isi plimba limbile ascutite si nerusinate pe surcele. Apoi stapana contrariilor statea la geam si privea cum focul lumina fata unguroaicei ca o icoana de la Tretyakov. Cum toata noaptea-si inchina armele in fata ochilor ei care-mi aduceau aminte de :
"Impleticit m-am dus si i-am inchis Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne, Si-am tresarit tacut si alb când tata Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!"
Si carnea a fost asezata pe gratar, desi se mai facuse o tentiva sa incerce fragezimea frumoasei cu ochi de pisica si mustaceli deasemeni.
In cusca de termopane prin care poti vedea stelele, pe gresia cognac miriapozii isi incercau suflul si falfaiala de maini. Intr-o hora unde defilau melodii tinere si melodii batrane, saltarete sau pline de miez, implinite in cuvinte rotunde si pline de carne sau despre plecarea in pas de cha-cha a sburatorilor. Melodii pline de povesti ii leganau pe miriapozi, ii legau si-i dezlegau, imbujorandu-le fetele si umpland sufletele cu amintiri care se nasteau sau amintiri care-si scoteau ghearele din uitare.La o bataie a pendulei mentale, dansatorii isi luara picioarele la spinare si se pliara care mai de care prin camere si saloane ca sa-si traga sufletele intre licori si licorne.

In vagauna cu scandura de bar controlorii de muzica isi scoasera limbile in colt de gura si incepura sa scobeasca in Rashnitel Kaputu' III dupa muzica de alean si de vreme cand urechile iti servesc a discerne mai multe. Aici defilara tinandu-se de mana regi ai depresiilor, chansonete, aromeli lautaresti, electrojazz, chillout, britpop pulpist, voci mieroase de jazz, suparati si muzica cu pickhammerul si bassul. Melodiile se impleteau cu judecatile si comentariile devoratorilor, cu inganatul vorbelor si exclamatiile de placere si o vesnicie trecu intre ei.
Stapana contrariilor pica secerata de oboseala langa dumnezeul adormit dintre esarfele dansei.
Auzi insa bazaitul petrecaretilor care se ridicara la ora 9 impinsi de un resort ascuns si trebaluira la dereticarea resedintei din fund de mahala.
Cand isi ridica capul din padurea de cuvinte din vis, nu mai era nici urma de sticle goale, cioburi si mucuri strivite.
Asa ca ultimii ramasi luara un mic dejun gras ca si cand nimic nu s-ar fi petrecut in mahalaua magica, in urma ne-a mai ramas doar o rochie de bal albastra [fara purtatoare] si o masca aurie.

Un Balci

2007-01-05T20:31:00.000+02:00

Casa din strada inotatiei, din fund de Dame du Roi si din "the place where normal things don't happen [very often]", s-a transformat la inganatul dintre ani in carusel de masti. Si vorbele de vata de zahar se imbina cu baltile de sampanie, cu fuste invartinde de chivute si masti de carton poleit. Dumnezeu paseste pe ringul de dans ca un rusneac la cazacioc, Dracul o tine pe Fumanchu in poala si-i vorbeste molcom despre muzica, Micul Rosu in camera isi arata maiestria limbii in ambele sensuri si ascuteala creierului, o Nebunateca roscata s-a deghizat in meri cea venita de la bal si salta, un Ornament de Brad rejettee isi imparte glumele printre noi, o Motociclista Unguroaica isi plimba pletele pe gresie, Nashul isi flutura ghiulul la noi si in magazie niste oameni se afuma intr-un sertar de pat si se intind pe frigider printre borcane goale. Copilul Emo cu ochi albastri nu se poate retrage antisocial, Parul Scurt cu ochelari de Jarvis Cocker nu-si mai simte picioarele si se rade de chipsurile gigant care ies din punga, Irlandezul de serviciu bate-n capacul pipei si ramane fara canapea din cauza Domnului cazut in somn adanc; Gogoasa Infuriata cu tricou de spalat podele la galera dantuieste in pas de squirrel nut zippers impreuna cu singura Printesa Thailandeza blonda; cele doua refugiate din biblioteca cu periscoape de petrecere si pahare naturale pe copacii facuti pasta. Pippi Longstocking cu Ozzy Osbourne si Nancyboyo isi fac veacul in cada cu sticla de whisky/gin turnandu-si tristetea pe gat. Pe canapeaua cu picatele doi actori dorm rezemati unul de altul intr-o armonie necaracteristica. Unul cu fata umflata de tristete, celalalt cu niste vise in bucatele infigandu-i-se in spate. Si balta de sampanie era din ce in ce mai mare, sufletul spiridusului peruvian se lungea si se largea in fata pixelilor de unde controla muzica.
Si Saddam cu prima sa sotie in camesoi bej si falfaind isi danseaza spatiul propriu in tuse de intimitate. Hop! Iaca e nevoie de o doctoresa care-si plimba stetoscopul de-alungul peretelui curb din hol, de pe campul de lupta rasare si Eroul Necunoscut manjit in funingine si cu uniforma rupta. Sotia sa, Madam Cocotte isi planteaza vorbele de peregrinare neschimbate si ciorapii rosii fishnet n-o lasa sa danseze. Masca venetiana de pe canapea croseteaza picior peste picior, domnul Freud dintr-un colt sufla baloane prin pipa imaginara.
Peste tot, pe jos, lume: intr-un perete se casca o gaura cat capul Baietelului cu Par in Valuri pierdut in farmecele Demoazelei Punk. Si Matriosca cu obraji imbujorati se aseaza sub patura in inima petrecerii, Frumoasa cu Par Drept si ochi de pisica verzi cauta cu privirea motive de zambit. O Ratacitoare dotata cu poncho gri si multiple miscari unduioase intrase in vorba cu o chivuta supla impopotonata cu tot "fool's gold"ul din lume si inarmata cu unghii rosii ca para si saluri de culoarea marii.
Clownul isi salta palaria de paie si picioarele in tavan. Chivuta principala ghiceste-n cafea de la intrare incepand batand cu tocurile in parchet in pas de step.

Din cosul cu hartii 2

2007-01-05T14:21:00.000+02:00

Piatra acra

Construieste-ma în biserica ta, te rog,
si infunda-mi gura pâna la omusor cu praful tau inecacios,
pupa-mi talpile cu var si innoada-mi buricul în jurul ferestrelor,
schiopata un pic în groapa cu nestinsa ardere între tamâie si tamâioasa.
Nu esti nemuritor, sunt neînceputa.

Joaca sodronul cu limba mea drept piatra
si strepezeste-mi dintii între mistriile tale
cu miros de transpiratie si câine.
Fa-mi aripi de ceara din ureche incalzita între pulpe
si naste-ma în coltul izvorului/fântânii lui duchamp.
Zi asa: "Alter."

Înveleste-mi narile în conuri de sticla si alunga-mi visele cu mort(ar)ul de vata,
învârteste-mi sprâncenele în litere si linii de dialog fosforescente
si asculta-mi fluxul gândurilor din gât când trec cadentate prin pvc.
Tuneluri pe sub fundatii mi se prabusesc pe cerul limbii transparente
cu tirbusonul tau înclestat în unghii.
Si zideste-ma icoana de beton cu franjuri.

Arhiva "Ionel, depeche-toi" 2003-ish

Sainte Chapelle de pe Flickr

Fratele lu' Bin Laden, Recycle Bin

2007-01-05T12:29:00.000+02:00

Tare imi vine sa zambesc
Chessquare cat's craddle

Amintirile mi se intorceau pe dos, in troleibuz cu capul in jos, ochii prin geam si vedeam cerul si pajura nu mai era, ranjeai atat de tamp, ca imi venea sa te desir. Si tu sa te reinsiri in jurul meu ca intr-un cocon mic, calduros si colorat. Acum ascult cd-ul de la tine si tare imi vine sa zambesc pana mi se intinde zambetul dincolo de urechi, prin groapa de la ceafa, se aseaza fular in jurul gatului, tonitza-style, cut and scratch, divide et impera, dj shadow. M-as tunde pana parul mi-ar creste invers si mi-ar acoperi creierul intr-un hamac incurcat, numai ca sa nu mai treaca gandurile despre tine prin sinapse, sa le sufoce pe portiunile cu amintiri. Sa-mi ramana doar gustul, mirosul, pipaitul tau si liniile mainilor vesnic roz plus toate culorile tale, de la mov la verde si albe. Deci ce-ai zice sa facem un copil si sa-l tinem in staff room intr-un dulapior cu fire si casti?Sa se caste o prapastie in curtea din spate a liceului si sa cadem in ea colorati de moloz si mucuri de tigara. Acolo sa fie o incapere-genune wonderlandiana cu borcane si etichete scrise pe dos in diferite dialecte ale limbii sparge si fluturi inauntru. Fiecare flutur sa ingane cate o bucatica de muzica a sferelor, preferabil heaven’s gonna burn your eyes,mile end sau elastica. Dupa inghitirea si stomacharea (stomachari, verb la misto folosit de Cicero) unei cantitati echivalente cu o aripa de catedrala a unora dintre fluturii formoliformi sa sarim coarda cu arterele unuia si altuia alternativ pana cand, in sariturile noastre, sa ajungem prin tuneluri atat de intortocheate incat sa nu ne mai descurcam, acum, cordoanele ombilicale si sa ne vorbim printr-o tragere in cod Morse de ele. Sa ne afundam tot mai adanc in intunerice rosii unde soaptele arterelor sa devina tot mai muscatoare si injurioase pana cand stalactitele sculptate din unghiile de la picioare ale iepurasilor martieni (de martie) sa ne intepe in moalele capului si sa vedem aceleasi filme-caleidoscop. Iepurasii sa fi lasat in urma coji de portocale cu citate din confucius si castele modelul troglodit facute din acrul alb al grapefruiturilor pe care sa le culegem si sa le infundam in nari impreuna cu frecateii de tempera din camera irinei ca sa ne lacrimeze ochi. Sa se ude pelicula si noi s-o lingem ca pe timbre cu regina angliei care “is a pretty nice girl. someday i’m gonna make her mine”. Sa ne lipim monezi de argint pe spate sub forma unui skateboard si pisici ranjite cu ochi argintii. Sa aluneci, sa-ti spargi capul si eu sa strang cojile cu farasul. Cojile sa aiba stampile cu floricele si lapte-triunghi zgariate in ele.Sa pun apa pentru ceai la fiert in care sa le presar. Ekoland instant.Sa te beau si tu sa-mi reciti poezii scrise in metrou pe stalpi pana cand nu mai raman decat bulbuci peste fluturii din stomac. Domnul conte!!! Unde esti? Ah, retezi ciresi, pardon. Deci, acum cand vine regina de couper, n-o sa-ti mai taie capul pentru ca esti ceai cu mult lapte la mine in stomac. Ai scapat cu on/r/oarea nesifonata desi ai furat tartele si te-a furat blackbirdul cu tot cu nasul menajerei. Problema e ca stomacul meu e inchisoarea ta,iona, si poti sa-i retezi cate oglinzi gasesti.Tot zgait ramai. Si te iubesc prin tesuturi pana cojile-tu uita cum te cheama si ma trezesti in rochie galbena langa sora-mea cu gaura iepurelui inchisa si arterele-noastre-ombilic ar cadea ca piei moarte prin iarba cu paiete multicolore.

Din arhiva "Ionel, depeche-toi" 2003-ish

Les Vénus de la vieille école,celles qui font l'amour par amour

2006-12-31T11:14:00.000+02:00

Le mouton de Panurge

Elle n'a pas encor de plumes
La flèch' qui doit percer son flanc,
Et dans son coeur rien ne s'allume
Quand elle cède à ses galants.
Elle se rit bien des gondoles,
Des fleurs bleues, des galants discours,
Des Vénus de la vieille école,
Cell's qui font l'amour par amour.

N'allez pas croire davantage
Que le démon brûle son corps.
Il s'arrête au premier étage,
Son septième ciel, et encor,
Elle n'est jamais, langoureuse,
Passée par le pont des soupirs,
Et voit comm' des bêtes curieuses,
Cell's qui font l'amour par plaisir.

Croyez pas qu'elle soit à vendre,
Quand on l'a mise sur le dos,
On n'est pas tenu de se fendre
D'un somptueux petit cadeau.
Avant d'aller en bacchanale
Ell' présente pas un devis,
Ell' n'a rien de ces bell's vénales,
Cell's qui font l'amour par profit.

Mais alors, pourquoi cède-t-elle,
Sans coeur, sans lucre, sans plaisir ?
Si l'amour vaut pas la chandelle,
Pourquoi le joue-t-elle à loisir ?
Si quiconque peut, sans ambages,
L'aider à dégrafer sa robe,
C'est parc' qu'ell' veut être à la page,
Que c'est la mode et qu'elle est snob.

Mais changent coutumes et filles,
Un jour, peut-être, en son sein nu,
Va se planter pour tout' la vie
Une petite flèch' perdue.
On n' verra plus qu'elle en gondole,
Elle ira jouer, à son tour,
Les Vénus de la vieille école,
Cell's qui font l'amour par amour.

Georges Brassens

1964

Ne cherche plus longtemps de fontaine
Toi qui as besoin d'eau,
Ne cherche plus: aux larmes d'Hélène
Va-t'en remplir ton seau.

C'est un ordre, pas un conseil.

Bacanale Histrioance

2006-12-30T13:46:00.000+02:00

Marin Sorescu - Actorii

Cei mai dezinvolti - actorii!
Cu manecile suflecate
Cum stiu ei sa ne traiasca!
N-am vazut niciodata un sarut mai perfect
Ca al actorilor in actul trei,
Cind incep sentimentele sa se clarifice

Moartea lor pe scena e atat de naturala,
Incat, pe langa perfectiunea ei,
Cei de prin cimitire,
Mortii adevarati,
Morti tragic, odata pentru totdeauna,
Parca misca!

Iar noi, cei tepeni intr-o singura viata!
Nici macar pe-asta n-o stim trai.
Vorbim anapoda sau tacem ani in sir,
Penibil si inestetic
Si nu stim unde dracu sa ne tinem mainile.

[Si ma mai intrebam de ce te cred mereu? Si cand vorbesti tu se face liniste in sufletul meu.Exista o conventie intre scriitori si actori care implica ca fiecare dintre cei doi sa creada si sa construiasca o lume real-ireala. O lume a exagerarii si a formarii unui punct de focalizare, o lume infidela, dar asemanatoare si ideala. O lume care pe mine ma sfasie in scaun la teatru si in paginile cu slove. Scriitorii si actorii sunt butoaie in care sta vin uman.Sange tras din struguri [da, si din cei ai maniei] zdrobiti si despuiati de coaja, din care e scos samburele, ales de neghina si separat de drojdie, in care ramane voluptatea sensului. Si vinul curge pe hartie si se revarsa pe scena. Spectatorii/Cititorii il beau si devin pe dinauntru cum li se arata fie din oile pastorite de mag pe hartie, fie din frescele asupra carora a suflat magicianul viata.Si-apoi dupa ce si-a primit grijania* farmecele ce-i tin corpul legat laolalta se reimprospateaza.Daca n-a cazut in butoiul cu potiune magica in prealabil, desigur, domnule Obelix!]

P.S. Aveau dreptate indienii cand se speriau ca aparatul de fotografiat le ciupeste din suflet si-l baga-n cutie! Bautorii mei din poza si-au agatat sufletul de negativ.

*grijanie = impartasanie, zise gura spurcata merinoasa.

Firimerituri

2006-12-26T21:31:00.000+02:00

In cinstea stancii de care ma lovesc zilele astea in fluierul piciorului, a butoiului cu melancolie din care "la unii le-o dat cu parul si la altii cu paharul" si a unor vremi de rablesiana imbuibare, voi da cu firimitura din cozonac in cititor.

In miez de noapte, cand pasul suna mai apasat si fundul paharului se arata din ce in ce mai des, au inceput sa curga din cer fulgi, ca din smotoceala pernelor strabunicii umplute pana la refuz cu fulgi de gasca si miros greu. Si-a nins, cred eu, pentru ca in prima zi de Craciun, baierile inimii a mii de oameni au pleznit de suparare ca n-au parte Craciun dalb, ca n-aud viscolul muscandu-le din suflet, ca n-au de ce sa bea vin fiert. Afara era ca o toamna care "a mis les mains sur nos hanches" si ne inghitea in intunericul ei maroniu. La un moment dat toti si-au pus dorinta asta dintr-o data si dintr-o singura bataie, a inceput sa ninga cu cat avea si cerul la indemana, ca sa ne inrosim nasul si sa ne lovim cu cate-un bulgare in goloss.
Cand scriu la calculator ma simt de parca mangai clapele unui pian, cu metronomul pe allegro molto. Isi rupe pe rand, ca firimiturile din notele nemaicantate, si le transforma in cuvinte, asa cum mereu mi-a fost infinit de greu sa cred ca nu e o prapastie deasupra careia nu poti arunca nici macar un pod din odgoane intre cuvint si muzica instrumentala, intre precizia matematica cu care li se lipesc notelor cuvinte de spate cu scotch. Si totusi, cantecele se nasc mereu din note si vorbe, la fel cum tastatura isi bate ritmul scriiturii mele.
Mes cheres le sictir est devenu de plus en plus grave, mais je refuse d'abandonner ma galere brulant avec ses matelots en criant des chants desesperees. Je reste au tribord et je me prepare pour chanter les hymnes de cendre. Et de m'endormir dans l'oublie de l'ecume.
Imi tin companie gandurile de prapastii care-o sa se caste intre tine si mine. Te-astept cu inima-n dinti sa-ti dau cu piciorul peste bastonul in care-ti sprijineai fericirea. Sa ma ierti, sa ma ierti, sa bati toaca, sa ma despietresc. Sa salvezi bucatica ta de pamant de la pieire.
It's about you and the sun
A morning run
The story of my maker
What I have and what I ache for
I've got a golden ear
I cut and I spear
And what else is there?
Yes, I'm putting the boulder to my ear
And I still can't hear
Whadya think I was an amateur
Playin' with my temperature...

If I hear another song about angels
If I see another feather on the dumb-box
I'm gonna go to Babylon and get me some whiskey
Gonna go to Babylon and get me some whiskey now...

Poza cu ingerul ironic facut din urme de bocanci am pescuit-o de-aici

Manual de folosire 1

2006-12-23T12:05:00.000+02:00

Ca sa raman repetenta si anul acesta, iresponsabilitatea mea s-a decis sa-mi ia si Craciunul si sa mi-l lase pe Tom Waits, in ciorapi. Stau cu suflarea la gura de calorifer si cu sufletul in pioneze, cu o amintire foarte clara a unei dimineti insorite cu dinti, cu doua gramajoare de carne, una langa alta, care-au mustacit indelung, si simt ca mi s-a furat playgroundul, si ca lumile mele de joc le-ati pus pe dulap, iar eu n-ajung... [ca doar am un metru saizeci].
Nu-mi place ca mi-ai zis gameover, cu cuvintele-ti grele ca o perdea de catifea, nu-mi place cum ma transformi intr-o statuie cocotata-n varf de piedestal, cand eu, nici sa stau cuminte la pozat, nu pot. Nu-mi place si pace. Nu-mi place ca-ti imaginezi ca acele canonice grele definitorii, balzaciene, bondoace si fruste, ca niste burtosi de ridicat cu macaraua din pat, incercand sa danseze swing, au vreun fel de legatura cu iubitosenia. Poate doar cu iubatzosenia. N-am de gand sa devin o inamorata calma, ca o Hipopotamita imblanzita din Visul Unei Nopti de Vara. Adica cum, si-a taiat un san, si-a luat-o berbantul ca pe un mielusel?
Nu, nu, si iarasi nu.
Cand ma cauta, Fat-Frumos, sa ma trezeasca, sus, in turnul din Padurea Adormita, cu o "sarutare", nu eram nicaieri de gasit, pentru ca plecasem in cautarea Baronului din Copaci. Coroanele copacilor sunt singurele distinctii de care am nevoie, sa spanzur cu capul in jos si picioarele goale de diverse crengi, de altfel, si sa rad cu gura pana la urechi de cuvintele impotmolite, in crinolina domnisoarelor imbatranite, sub fondul de ten sau zecile de taieturi estetice [cred ca operatiile estetice fac din corp o ciorna], de vorbele impiedicate in trena lunga si grea, de altfel.
Hai sa-i zicem chestiei asteia pe alte nume, decat necurtenitorul si refolosibilul, pana la zdrentuire, "dragoste", sau fratelui, sau mai schiop si siluit, "iubire". Sincer, pe nod de cercetas la batista, ca de "sarutat" n-am sa te sarut cat oi trai, de pupat, stampilat, inghesuit, pus calus sau CTCuit, insa, mai negociem. Si, sa fie clar, nici cu "imbratisatul" nu ma inteleg ,nici cat pana de vulpe pe palarie. Huguri am sa-ti dau mereu, dar sa nu astepti la nici o batoasa ruda de-a lui hug, ca de alea te-ai lins pe bot.
Uite, in lumea mea, chestia asta cu indragosteala, e un fel de bucatica de viata pe care o umplu doi oameni ; nu e o distanta uriasa intre cei doi actori, si in ea, n-au voie cuvintele dizgratioase si invechite de la naftalina, care ni se par noua ca-n romana suna pretentios, nici cuvintele triviale luate second-hand din toate brosurile Avon, de fapt, cand intri in asa ceva, iti reinventezi limbajul din coupes de grace si trompe l'oeiluri, din sarituri peste prapastii, ci dintr-un tip de sensibilitate care vine de la sine. Te invit deci, sa ma cobori de pe piedestal, si din "holding me in high esteem", si s-o iei putin de-a busilea; vorba lui Arghezi, caci altfel, cine stie, maine-poimaine te trezesti in fata unui altar in costum de duminica si cu o hipolita plictisita.
Apropo, fac ca-n cantec, astept ceasul de la magazinul de-un sfant si inelul din lingurita.

Versuri despre tinut cu dintii ale lui Tom Waits
Well, he gave her a dimestore watch
And a ring made from a spoon

Macul refrigerat de pe Flickr

Adio, plec eu din poporul meu...

2006-12-19T01:18:00.000+02:00

This is the end. My gentle friend, the end. Of all elaborate plans, the end.

Mai pe romaneste, voi lipsi din peisaj pana la Craciun. Tineti pumni stransi [sa se stranga cat mai multi] sa pot sa ma tin departe si sa ma abtin de la scris in perioada care vine care va fi petrecuta a deux la lumina lumanarilor si la bogatia potolului, eu si cartea, muncind non-stop.

Lucruri pe care le putei face in lipsa mea: sa jucati pe masa [recomand locuri cat mai populate si cantitati de bautura gargantuane], sa vedeti cai verzi pe pereti [nu, nu pe-aia de la mine din camera.], sa numarati minutele pana la intoarcerea mea pe degetele de la mainile prietenilor, sa framantati cozonaci, sa invatati sa suflati in tuburi din-alea pentru modelat sticla pentru ca sa aveti cele mai misto globuri de spart, sa pierdeti ore intregi pe Olga's Online Museum, s-o cititi pe Scrintina, sa faceti abatjoururi din hartie de orez, sa invatati sa tricotati, sa va iubiti pe terasele blocurilor, sa mirositi a brad, sa faceti repetitii pentru colinde, sa deschideti usa, crestine, ca-n mod sigur venim, sa invatati sa scuipati printre dinti, sa va cititi Un loc placut si numai al lor, sa va ipotecati casa pentru cadouri de Craciun, sa adunati scame colorate din buric, sa faceti concurs de gafe si mai ales sa dati oilor voastre sa-nghita lampi aprinse [multumita lui Half-handed Cloud].

Buddy Wakefield: "You still don't know you're amazing! You still don't know you're amazing...You still don't know you're amazing for the things that You see! [...] My point forever endlessly"

Va multumim pentru atentie si va rugam sa reveniti dupa 24 ale lunii cand debandada va incepe de nouveau cu si mai multa verva.

Sunet de ton.

Interogatoriu

2006-12-18T01:21:00.000+02:00

Oricat mi-as pune vesta antiglont si ochelarii blindati, tot ma nimereste Mix din plin. Am fost supusa unui interogatoriu riguros si piticii trimisi sa-mi sara coarda de pe creier au aflat urmatoarele:

1. Luati cartea cea mai la indemana, deschideti la pagina 18 si scrieti aici al 4-lea rand
"Iubaretul Singuratic, fan Who si Floyd, caut puicuta pentru prietenie, dragoste si pace. Zona Stockport."
[Nu, nu citesc matrimoniale :)]

2. Fara sa verificati, cat e ora?
2:15

3. Verificati
1:40

4. Cum sunteti imbracat?
Tricou mov lalai si pantaloni portocalii bufanti [da, pijamaua mea este dubioasa si eu sunt mandra de ea.]

5. Inainte de a raspunde la acest chestionar, la ce va uitati?
La abat-jourul meu nou din papier mache.

6. Ce zgomot auziti in afara celui al calculatorului?
Pulp - Acrylic Afternoons, catelul sforaind si masina de pompieri.

7. Cand ati iesit ultima data si ce ati facut cu ocazia respectiva?
Am cheltuit salariul pe cadouri de Craciun si am mancat pentru prima oara in doi ani un Bon Fillet de la KFC. A fost extrem de bun, astept sa-mi creasca al treilea picior.

8. Ati visat ieri noapte?
Da. De ce? De ce?

9. Cand ati ras ultima oara?
Acum 2 ore la Seinfeld.

10. Ce aveti pe peretii incaperii unde sunteti?
Cai verzi, poster de la Orfeu sau cum sa te dezbraci de pene, poza cu sora-mea cand era mica si draguta pe plaja la mare in fata cortului marime uriasa, un paienjen de care mi-e frica si o panglica rosie de care sunt agatate cu carlige multe poze si reproduceri dupa tablouri.

11. Daca ati deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-ati cumpara?
O biblioteca cu toate marile carti pe care nu le am inca si o dubita hipioata cu flori an' stuff si un concert Pulp la mine-n curte.

12. Care este ultimul film pe care l-ati vazut?
Ultimul film adevarat: Gadjo Dillo. Ultimele filme mushy: Chocolat si You've got mail. [Multumesc pe-aceasta cale TVR1 si Acasa ca mi-au dat ocazia sa revad doua filme complet siropoase pe care le-am savurat pana in ultima secunda].

13. Ati vazut ceva neobisnuit astazi?
La mine in camera?

14. Ce parere aveti despre acest chestionar?
Esential pentru supravietuire la 2 noaptea.

15. Spuneti-ne ceva ce nu stim inca
Ma cheama si Ioana, dar cine-mi spune Ioana va merge sigur in iad.

16. Care ar fi prenumele copilului dvs. daca ar fi vorba de o fetita?
Ilinca, Eva.

17. Care ar fi prenumele copilului dvs. daca ar fi vorba de un baiat?
Luca, Matei. [stiu, cei patru evanghelisti erau 3...]

18. V-ati gandit deja sa locuiti in strainatate?
Da, la Londra [n-am avut in veci nici o umbrela] sau la Paris in curte la Musee du Cluny.

19. Ce ati dori ca D-zeu sa va spuna cand intrati pe Portile Raiului?
Trezeste-te, Gicuta[imi place sa cred ca numele de alint al lui Dumnezeu pentru mine e "Gicuta"], tre' s-ajungi la scoala.

20. Daca ati putea schimba ceva in lume in afara de politica, ce ati schimba?
Mentalitatea unor oameni care-si irosesc viata stand poponetz si plangandu-se cat e ziua de lunga.

21. Va place sa dansati?
Da, dar depinde. Cu cat e locul mai public si momentul mai nepotrivit.

22. George Bush?
"Somewhere in Texas there's a village missing their idiot".

23. Care a fost ultima chestie pe care ati vazut-o la televizor?
You've got mail.

24. Care sunt cele 4 persoane care ar trebui sa preia acest chestionar?
Ii voi pune la zid pe:
Jen, Coszmin, Kus si Mimi. Ho, ho, ho!